Situaţia şcolilor româneşti din Transnistria, adusă în atenţie la un simpozion internaţional care a avut loc la Adjud

Simpozionul s-a bucurat de o prezenţă numeroasă de cadre didactice din învăţământul liceal şi universitar, din România, Republica Moldova, Ucraina şi din regiunea transnistreană.

Colegiul Naţional „Emil Botta“ din Adjud a fost sâmbătă, 27 octombrie, de la ora 9, gazda Seminarului Internaţional „Mit şi adevăr în an centenar“, manifestare dedicată educaţiei în limba română ajunsă la a cincea ediţie. Evenimentul a fost organizat de colegiul din Adjud, în parteneriat cu Liceul de Artă „Gheorghe Tattarescu“ din Focşani.

Simpozionul „Mit şi adevăr în an centenar“ continuă preocupările precedentelor ediţii dedicate situaţiei învăţământului în limba română din Transnistria, regiune ruptă de Republica Moldova, de facto, după conflictul sângeros din 1992.

Şi la această ediţie, simpozionul s-a bucurat de o prezenţă numeroasă de cadre didactice din învăţământul liceal şi universitar, din România, Republica Moldova, Ucraina şi din regiunea transnistreană.

Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu este singura instituţie de învăţământ superior din România care desfăşoară în program de cercetare a evoluţiei conflictului din regiunea transnistreană.

De la Sibiu au fost prezenţi profesorul universitar Eugen Străuţiu, directorul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, dar şi membrii cercetători Marius Şpechea şi Mihai Melintei. De la Chişinău au fost prezenţi Nicolai Tveatcov, cercetător la Academia de Ştiinţe a Moldovei, sociologul Ala Ostavnaia, Ion Leaşcenco, preşedintele Blocului Unităţii Naţionale din Republica Moldova, Alexandru Zubco, Sef Directie, Directia prevenirii torturii - Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova, de la Tiraspol, Veaceslav Popescul, lector la Universitatea „Taras Sevcenco” din Tiraspol dar şi Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga“. Din Bălţi, Dubăsari şi Bender au fost prezenţi Nonna Mihălcean, Violeta Tolostenco, Galina Ceban, Violeta Boicu, Nicolae Rosmeriţă, Sabina Surugiu dar şi talentata interpretă Maria Onica.

Nu au lipsit nici cadrele didactice care predau în limba română la Cernăuţi. De la Gimnaziul nr 6 „Alexandru cel Bun“ au fost prezenţi directorul Ion Ignat şi profesorul Severina Pavlova, însoţiţi de un grup de 16 elevi, care învaţă la şcoala românească din Cernăuţi.

Primii care au luat cuvântul au fost cercetătorii de la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. Aceştia au prezentat proiectele Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (LACT), materialziate în volume ştiinţifice şi studii, necesare evoluţiei conflictului îngheţat de pe Nistru.

„După cinci ani de activitate, Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean propune o gamă completă de analize ştiinţifice la problema transnistreană: volume, reviste, studii, articole şi rapoarte de cercetare. Tema şcolilor cu grafie latină rămâne prioritară în proiectele noastre”, a declarat profesorul universitar Eugen Străuţiu, directorul programului LACT.

Lectorul Marius Şpechea a prezentat volumul „Opţiunile partidelor politice din Republica Moldova în problema transnistreană”, realizat în cooperare de către Eugen Străuţiu, Nicoleta Munteanu şi Marius Şpechea., iar Mihai Melintei a prezentat propria carte, „Cronologia conflictului transnistrean – adnotată bibliografic (cu versiune în limba rusă).

Politologul Nicolai Tveatcov a făcut referire la preocupările dinn domeniul istoriei comparative şi a studiului conflictelor din spaţiul ex- sovietic dar şi despre evoluţia conflictului transnistrean.

Mai tranşant asupra abordării situaţiei din Transnistria a fost Ion Leaşcenco, preşedintele Blocului Unităţii Naţionale din Republica Moldova : „Scopul nostru nu este să fim cunoscuţi având conflictul din Transnistria, ci este să rezolvăm conflictul transnistrean şi să găsim soluţii. Soluţia este una simplă: demilitarizarea, democratizarea şi decriminalizarea. Conflictele din Azerbaidjan, Georgia,Moldova  au fost dezvoltate de Federaţia Rusă pentru a ţine captive aceste state“.

Lectorul universitar Veaceslav Popescul de la Tiraspol a făcut o prezentare statistică a situaţiei învăţământului pentru etniile conlocuitoare din Transnistria dar şi asupra recunoaşterii diplomelor de studii.

Viitorul se anunţă sumbru

Un punct de vedere pesimist asupra evoluţiei învăţământului în grafia latină din Transnistria l-a avut Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, unul din cei mai activi luptători pentru limba română din stânga Nistrului: „viitorul moldovenilor din Transnistria va fi ca cel din Ucraina, unde vor fi obligaţi să înveţe şi să vorbească într-o singură limbă“, a spus profesorul Iovcev, care a amintit despre acţiunile aşa-ziselor autorităţi din Transnistria îndreptate împotriva şcolilor cu predare în grafie latină.

Seminarul a continuat cu discursurile profesorilor din liceele din Dubăsari şi Bender dar şi cu un reportaj filmat în satele cu etnici români din Transnistria, realizat de Ion Leaşcenco.

După aproape patru ore de dezbateri şi prezentarea mai multor studii, seminarul a fost încheiat de Alexandru Zubco, Seful Directiei de prevenire a torturii din cadrul Oficiului Avocatului Poporului- Republica Moldova cu o vastă experienţă în domeniul ONG dar şi de Maria Onica, care a interpretat câteva piese ale regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

În Transnistria, după 26 de ani de la conflictul care a separat cele două maluri ale Nistrului, continuă să funcţioneze opt şcoli cu predare în grafie latină. Este vorba de Liceul Evrika din Râbniţa, Liceul Mihai Eminescu din Dubăsari, Liceul Ştefan cel Mare din Grigoriopol, Liceul Alexandru cel Bun din Tighina, Liceul Lucian Blaga din Tiraspol, Gimnaziul Corjova şi Roghi din raionul Dubăsari şi Gimnaziul cu internat din Bender. În ciuda piedicilor puse de autorităţile nerecunoscute ale Transnistriei şi ale unor abuzuri, în aceste şcoli mai învaţă peste o mie de copii, care sunt educaţi în spiritul constituţional al Republicii Moldova, în limba română.

La finalul simpozionului, participanţii au primit câte o diplomă din partea organizatorilor iar elevii Liceului de Artă „Gheorghe Tattarescu“ din Focşani au susţinut un moment folcloric, în costume populare iar pe holurile colegiului din Adjud a fost realizată o expoziţie tematica dedicata Centenarului.

Simpozionul care se organizează, anual, la Adjud, este una dintre puţinele manifestări care se organizează în România, de nivel preuniversitar, dedicat  exclusiv situaţiei învăţământului românesc din regiunea transnistreană, ce aparţine „de iure“ Republicii Moldova.