Secolul în care patronii îşi numeau firmele cinstit româneşte: „Cel mai eftin“, „Cântarul drept“, „Capcana de aur“

Faţă de numele de firme fistichii de azi, occidentalizate, în trecut întreprinzătorii români îşi alegeau pentru societăţile lor nume simple, dar convingătoare.

Eliberarea de sub comunism, în 1989, a venit cu un tăvălug al modernismelor, alese pentru a denumi puzderia de societăţi comerciale apărute o dată cu schimbarea regimului politic.

Cu precădere în ultima perioadă, patronii de magazine aleg cele mai ciudate şi fistichii nume pentru firmele pe care le conduc. 

"Elefant Moving", "Total Event Promotion", "Gami", "Advise", "Schmoll", "Field", "Corox", "Elsima", "Must Have", "Divori", "Wohl", "Speidel", "Vialy", "Longa", "Metinox", "Roth","Triton" sunt doar câteva nume de firme care nu sună foarte bine în urechile românilor.

De altfel, specialiştii spun că peste 90% din cuvintele din dicţionarele de limbă engleză sunt înregistrate ca marcă şi protejate în lume, ceea ce vorbeşte de la sine despre originalitatea scăzută.

“Se petrece ceva cu noi, cei de azi. Nu mai apreciem lucrurile simple. Ne plac doar chestiile de import, poleiala luată de la alţii, formele frumoase, dar golite de conţinut, reclama ţipătoare, scandalul ridicat la rang de artă. Un exemplu mai mult sau mai puţin potrivit este nomenclatorul firmelor care funcţionează azi în oraşul Focşani, cu nume care de care mai fistichii, originare din alte zone geografice situate la mii de kilometri distanţă, de parcă limba romană a devenit o paria”, spune istoricul Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.

Potrivit acestuia, în trecut, în tabloul firmelor înregistrate la vechea Camera de Comerţ a Focşaniului interbelic se află sute de nume de întreprinderi, unele haioase, dar simple şi utile ca metodă de comunicare.

Deşi România şi Focşaniul de acum un secol nu erau rupte de restul lumii, având în anumite perioade o susţinere externă extraordinară, locuitorii oraşului nu vibrau la cuvintele şi faptele străine şi preferau să se înţeleagă şi să gândească româneşte.

Merită notate firmele "Botu Calului", "Bravul Marinar", "Băieţii Veseli", "Barza de Aur", "Bicicleta Elegantă", "Bravul Vânător", "La Balaur", "Brutarul Vesel", "Coroana Regală", "Crapul de Aur", "Cel Mai Eftin", "Cavalerul Elegant", "Cântarul drept", "Capcana de Aur", "Gospodina", "La Gândac", "Leul şi Cârnatul", "Luna de Aur", "La Magazinul cinstit", "La Mitică în colţ", "Plosca de Aur", "Puiu de Urs", "Poarta Vrancei", "Reforma", "Stejarul Verde", "Teaca de Aur", "Turtucaia", "Sentinela din Oituz", "Tunul de Aur", "Trei Culori", "Vrânceanul Vesel", "Vadul de Vinuri", "Viaţa Eftină", "Vadul Podgorenilor", "Veteranul Vesel", "Viaţa Veselă", "Visul de Primăvară", La Vadul de Vinuri", "Vulturul de Aur" etc.

Astfel de comparaţii se pot face şi în alte clişee ale comunităţii din Focşaniul de azi şi cel de ieri. 

Cu toate acestea, nu toţi românii întreprinzători şi-au pierdut simţul umorului la Buletinul oficial de proprietate industrială, publicat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) au fost înregistrate denumiri de firme haioase precum “Descântecul Săptămânii”, ”Fuga de Strigoi”, ”Mama mea găteşte cel mai bine”, ”O mărit pe mama soacră”.

Românii cu firme au imaginaţie atunci când înregistrează mărci şi aleg, astfel, să folosească denumiri amuzante, precum ”Descântecul Săptămânii”, ”Fuga de Strigoi”, ”Mama mea găteşte cel mai bine”, ”O mărit pe mama soacră”, ”Şpriţificator” sau ”Pupicul de noapte bună”. Astfel de mărci au fost înregistrate în acest an.

Denumirile au fost înregistrate în Buletinul oficial de proprietate industrială, publicat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).

Iar în Focşani, în incinta noii autogări de pe strada Mărăşeşti există un restaurant care se numeşte “Păli-v-ar foamea”, care se adresează în special călătorilor aflaţi prin tranzit în Focşani şi care vor să mănânce ieftin şi bine.