Molima care i-a oprit pe români să se împărtăşească în biserici acum 200 de ani. Documente: “S-au dezinfectat biserici, veşminte, cărţi şi icoane”
0Epidemia a lovit atunci şi oraşul Focşani, care este menţionat în documente de arhivă aflate fie la Academia Română, fie în republica Moldova.
În anul 1829, Principatele Române s-au confruntat cu o molimă care a ucis peste 35.000 de persoane, civili şi militari. Vorbim de o epidemie de ciumă, boală care s-a repetat frecvent în acei ani.
Documente aflate la Academia Română sau în arhivele de stat din Chişinău arată cum au acţionat autorităţile vremii pentru prevenirea şi stoparea acestei boli.
Biserica a avut şi ea un rol important, după cum arată documentul de arhivă prezentat de preotul Răzvan Ionescu, responsabil direcţie "Teologie ortodoxă şi ştiinţă" la Centre d'Etudes et de Recherches Dumitru Stăniloae din Paris.
“În Focşani se ivise epidemia ciumei, tocmai în acea vreme, adusă probabil de oştile ruse. Guvernatorul general din Odesa, printr-un ordin de la 7 ianuarie 1829, dispusese ce anume măsuri sanitare să se ia în Focşani şi în alte părţi pentru combaterea epidemiei. Şi în Basarabia se ivise cazuri; de aceea şi Consistoriile din Iaşi şi Chişinău trimit instrucţiuni protopopilor şi locuitorilor cum să se ferească de această <<lipicioasă boală>>. Până şi scrisorile care treceau Prutul se dezinfectau prin dese înţepături. Creştinii din Bucureşti nu au avut voie să se împărtăşească în lunile Mai şi Iunie 1829: s-au dezinfectat bisericile, veşminte, cărţi şi icoane. Cu bani bisericeşti s-a ajutat la zidirea spitalului Mărcuţa, în 1829. Iar la bisericile Radu Vodă, Mihai Vodă şi Şerban Vodă, ce erau <<coprinse de spital>>, nu putea să intre nici un creştin, ci numai preoţii”, se arată în lucrare.