Gheorghe Mărmureanu: “România, la fel de vulnerabilă ca în 1977!”
0La 34 de ani de la devastatorul cutremur din 1977, ţara noastră se află în acelaşi pericol la o eventuală mişcare seismică similar.Deşi au trecut mai bine de trei decenii, clădirile din ţara noastră sunt construite de la o zi la alta tot mai superficial. Aceasta pentru că parametrii de construcţie sunt respectaţi doar pe hârtie.
Trei miliarde de euro costă să nu murim la cutremur
La 34 de ani de la catastrofa care a zguduit România în mod fiorător în 1977 la 7,2 grade pe scara Richter şi a dus la moartea a peste 1.500 de oameni şi rănirea a altor 11.000, România se află aproape la acelaşi nivel în ce priveşte gradul de rezistenţă a clădirilor la cutremure.
Deşi în 1981 parametrii de executare a construcţiilor au fost schimbaţi tocmai pentru ca autorităţile să impună construcţii solide care să facă faţă mai bine mişcărilor seismic de amploare, majoritatea clădirilor sunt construite haotic.
"Nu ştii cum este construit în România. Şefii inspectoratelor de construcţii sunt numiţi politic şi nu sunt specialişti, aşa că nu ai de unde ştii dacă acele autorizaţii respectă criteriile necesare. Vin cei din occident şi construiesc cum apucă. Specialiştii din inspectoratele de construcţii sunt pe funcţii mici şi nici nu au posibilitatea să verifice dacă clădirile sunt construite cu gradul de rezistenţă care trebuie", este de părere directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu.
VIDEO/Variantă pentru cei ce se tem de seisme! Un gălăţean a inventat cuşca anticutremur
Directorul ITC Vrancea, Dragoş Micu ne-a arătat zonele cu cea mai mare acceleraţie gravitaţională
Aşa cum era de aşteptat, zona cu cea mai mare acceleraţie gravitaţională este Vrancea. "Din punct de vedere al acceleraţiei gravitaţionale, cea mai mare valoare se înregistrează în Vrancea, 0, 32 G adică zona A. La zona A sunt încadrate Focşani, Panciu, Odobeşti, Mărăşeşti, Slănic, Vălenii de Munte şi Băicoi. În Zona B este de exemplu Adjudul, nu toată Vrancea este în zona A. Tot la B se încadrează şi Râmnicu Sărat sau Bucureşti când vorbim de acceleraţie gravitaţională, chiar dacă în ultima perioadă la Râmnic au fost înregistrate mişcări tectonice", este de părere şeful ITC Vrancea, Dragoş Micu.
Ieşenii care „creează“ cutremure în laborator (VIDEO, GALERIE FOTO)
Sistemele de avertizare
Deşi spune că nu vom avea un cutremur de mare intensitate până în 2040, directorul INFP a făcut câteva precizări privind eventualele efecte. "Sistemele de averizare sunt pentru instituţii, populaţia nu are ce să facă să se salveze în 25 de secunde. Dacă va fi un cutremur de suprafaţă cum a fost cel din 1977, vor fi foarte afectate zona Bacău, Muntenia şi Bulgaria. Dacă vom avea de-a face cu un cutremur de adâncime vor fi afectate Republica Moldova şi Ucraina. Seismele de adâncime afectează casele iar cele de suprafaţă, clădirile înalte. Localităţile din jurul epicentrului cum e Vrîncioaia nu vor fi afectate deloc, ci mai degrabă localităţile mai la distanţă. Dar Focşaniul nu scapă, nici Panciu sau Coteşti", a spus seismologul.
Blocurile urcă în gradul de risc seismic
Conform directorului Inspectoratului de Stat în Construcţii Vrancea, Dragoş Micu, în Focşani majoritatea blocurilor se încadrează la gradul de risc seismic II şi III. În cazul unui cutremur devastator, acestea vor trece la o treaptă superioară.