FOTO Francezii şi elveţienii cumpără coşuri de răchită lucrate în atelierul unui meşter vrâncean. Ce întrebuinţare le dau
0Vrânceanul Nicu Ivan este printre ultimii meşteri răchitari care duce mai departe tradiţia moştenită de la părinţi şi bunici. El se ocupă de acest meşteşug de aproape trei decenii, timp în care activitatea de producţie a fost şi mai diversificată.
Deşi la bază este veterinar, Nicu Ivan el nu a profesat această meserie, ci s-a dedicat împletiturilor, o activitate de pe urma căreia trăieşte de aproape trei decenii. Şi-a înfiinţat o societate de profil şi cu ajutorul câtorva salariaţi lucrează coşuri de răchită, marfă pe care în cea mai mare parte o livrează la export.
Recunoaşte că au fost şi vremuri mai bune, când nu putea face faţă comenzilor, fiind extrem de solicitat. “Pe vremuri, trimiteam la export chiar şi trei tiruri la două luni. Acum, trimit trei tiruri tot anul, în special în Franţa şi Elveţia. Francezii cumpără coşurile pentru transportatul lemnelor, am avut cu ei contracte şi pentru coşuri de bebeluşi, în vreme ce elveţienii cumpără târna obişnuită, pe care la rândul lor o vând cu tot cu pomul ornamental care urmează a fi plantat”, ne spune Nicu Ivan.
Mobila de răchită nu mai este căutată
Acest meşteşug al împletirii coşurilor de nuiele nu este unul chiar uşor. În trecut, firma administrată de Nicu Ivan se ocupa chiar cu confecţionarea mobilei de răchită, o activitate laborioasă, care necesită o tehnologie mai îndelungată, la care s-a renunţat din cauză că nu era rentabilă, dar şi pentru că nu au mai existat comenzi.
“Pentru un fotoliu de răchită un om lucrează şi o săptămână. Cu cât ar trebui să vând eu acel scaun pentru a putea plăti munca unui om? Asta în condiţiile în care tot circuitul de producţie este în cadrul societăţii. Noi producem şi răchita, o şi lucrăm şi încercăm să o şi vindem”, mai spune meşterul.
Colac peste pupăză, afaceristul răchitar a avut şi un mare necaz în iarna care a trecut, după ce un incendiu pus de o mână criminală i-a provocat pagube în societate de aproape un milion de lei. De asemenea, pandemia a dus pentru o perioadă la întreruperea activităţilor şi livrărilor către beneficiari, dar Nicu Ivan încarcă să-şi revină din acest impas. Mărturiseşte că singurul credit pe care l-a avut a fost la început, când a deschis afacerea, apoi toţi banii câştigaţi i-a reinvestit.
Astăzi are şi o cultură de câteva hectare cultivată cu răchită, materia primă din care se fac coşurile. Preţul unui coş oscilează între 15 lei cel mai mic şi 35 de lei, în tarif nefiind inclus şi TVA-ul. Spune că în România mai sunt mici producători individuali, persoane fizice autorizate sau neautorizate, care lucrează coşuri pentru a le vinde la târguri, doar pe piaţa internă, societatea sa fiind singura din ţară care livrează aproape tot la export.
Drumul răchitei de la recoltare la produs finit
Recoltarea răchitei se face toamna, când se face şi selecţia, în funcţie de grosimea firului. Ulterior, răchita este fiartă în cazane mari, lucru care ajută la decojirea ei uşoară, dar şi la întărire. Următorul proces este cel de spălare şi frecare cu perii de paie, pentru albire. Operaţiunea finală este o baie specială, pentru înăturarea mucegaiului, moment din care meşterii pot trece la confecţionarea coşurilor
Vă mai recomandăm să citiţi:
Arta împleturilor din răchită şi papură: atelierul care i-a salvat pe opt meşteşugari romi
FOTO VIDEO Fabrica din Focşani care produce piese pentru sateliţi NASA sau avioane Boeing