FOTO Din ce bani s-a construit bustul domnitorului Al. I. Cuza din faţa Colegiului care-i poartă numele. Cotizaţiile erau obligatorii

Uniunea Tineretului Comunist a reprezentat pentru Partidul Comunist Român cel mai bun instrument de angrenare a tinerilor în noul sistem de tip socialist.

La fel ca şi Partidul Comunist Român, care avea patru milioane de membri, şi Uniunea Tineretului Comunist avea în anii de final ai regimului Ceauşescu aproximativ acelaşi număr de membri.

În această structură erau recrutaţi tinerii care împlineau 14 ani, care, pe lângă activităţile de muncă patriotică şi alte acţiuni, cotizau lună de lună. Fondurile elevilor erau folosite pentru diferite investiţii.

Aşa se face că UTC a reuşit să adune un patrimoniu important, care în mare parte s-a diluat după Revoluţia din 1989.

Istoricul Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, a găsit în arhive o serie de documente despre ce a însemnat UTC la Vrancea, pe care ni le redă în textul de mai jos.

"UTC a fost organismul înfiinţat de Partidul unic din România  cu un scop clar, acela de a pregăti, din toate punctele de vedere, omul nou comunist şi societatea lui  perfectă. Pentru o perioadă  s-a chemat Uniunea Tineretului  Muncitor, între anii  1948-1968, copiind linia Partidului Muncitoresc  Român,  aşa cum a mai fost cunoscut vremelnic mult mai sonorul Partid Comunist Roman. Astfel, pe data de 23 februarie 1968 se constituie Comitetul Judeţean al UTC Vrancea, în prezenţa tov. prim secretar al Comitetului Judeţean de partid Simion Dobrovici şi a  tov. Popescu Ion secretar al CC al UTC. Primul prim secretar al Comitetului  Judeţean UTC a fost desemnat în persoana lui Stoica Costică, de profesie mecanic motorist. Cum se desfăşurau acţiunile UTC  local,  documentele Arhivelor Naţionale consemnează că întreg tineretul,  cam de pe la 10 ani era mobilizat să participe la numeroase activităţi ce presupuneau efort intelectual, dar mai ales fizic  precum: acţiuni sportive, olimpiade, strângerea materialelor reciclabile,  cluburi de vacanţă, concursuri de săniuţe şi schi, proiecţii, audiţii muzicale, formaţii artistice, sărbătorirea pomului de iarnă, difuzarea în şcoli prin abonamente a diferitelor publicaţii, acţiuni de educaţie sanitară, rutieră, juridică etc  Pe lângă astea, organizaţia  prelua suprafeţe de teren  în acord global,  iar membrii plantau pomi şi viţa de vie, amenajau şi întreţineau, pe  câteva întinderi, sistemele de irigaţii, păşunile şi fâneţele naturale, fondul forestier, recoltau fructe de pădure, igienizau pădurile, făceau tăiere de rodire la pomi şi viţa de vie  sau prestau munci de înfrumuseţare şi gospodărire a localităţilor rurale. Din multe acţiuni  şi din cotizaţiile membrilor  UTC Vrancea obţinea venituri considerabile care în şedinţele Comitetului  executiv erau drămuite pentru a fi cheltuite în modul cel mai just  cu putinţă,  adică utilităţile aferente numeroaselor sedii din judeţ, întreţinerea acestora, dar  şi construirea altora noi.  Astfel, la nivelul anului 1985 UTC  Vrancea se laudă în rapoartele sale că a realizat din fonduri proprii  42  de locuinţe în Focşani, necesare pentru personalul muncitor, 30 sedii de  Comitete comunale UTC -iste şi 55 de camere oficiale la comune, ce-i drept, recunoscându-se în acel moment că erau majoritatea într-o stare necorespunzătoare.  Despre soarta acestui mic patrimoniu nu se mai ştie nimic în prezent, fiind probabil împrăştiat, ceea ce nu fost încă demolat, pe la diferiţi alţi posesori, mai mult sau puţin îndreptăţiţi să le deţină. Dar ceea ce niciodată nu va dispărea este reprezentat de iniţiativă  şi de acordarea sumelor necesare de către UTC local pentru a se edifica în anul 1974 la Focşani bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a se  dezveli o placă memorială pe clădirea Colegiului cu acelaşi nume la  aniversarea acestuia, obiective nepreţuite pentru istoria noastră locală", potrivit istoricului Florin Dârdală.