FOTO Comerţul clandestin prin subteranele Focşaniului, între legendă şi adevăr istoric

Despre reţelele subterane care brăzdează municipiul Focşani de la un capăt la altul specialiştii au informaţii că datează de peste 200 de ani.

În ultimii ani 40 de ani, în urma excavaţiilor care au avut loc în municipiul Focşani, au ieşit la iveală foarte multe tuneluri şi beciuri care vorbesc despre istoria acestui oraş.

Deşi nu sunt documente despre existenţa tunelurilor subterane, specialiştii în istorie spun că acestea erau folosite de negustori pentru comerţul clandestin cu vinuri şi alcool între Moldova şi Muntenia, mai ales că la acea vreme oraşul era despărţit de o graniţă.

„Aici era un oraş eminamente negustoresc, de graniţă, cu vamă între Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni, astfel că aceste tuneluri asigurau condiţiile realizării schimburilor clandestine de marfă, pentru ocolirea taxelor vamale. Am găsit astfel de tuneluri şi în Piaţa Unirii, pe locurile fostei mănăstiri Sf. Ioan, pe locul unde se construieşte viitoarea Catedrală, lângă Sinagogă, chiar şi în zona Gării", precizează prof. dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea.

Ulterior, potrivit spuselor oamenilor în vârstă, aceste tuneluri au fost transformate în beciuri de către neguţătorii evrei, armeni sau greci, care formau o comunitate importantă în Focşaniul din perioada interbelică.

În anii '70, odată cu sistematizarea oraşului, autorităţile de atunci au distrus în mare parte aceste beciuri pentru a face loc blocurilor şi clădirilor noi.

„Pe locul unde se află astăzi Hotelul Unirea era un beci imens. A fost nevoie să-l aruncăm în aer cu dinamită, pentru că nu am reuşit să-l dărâmăm cu picamerele Un tunel similar am găsit şi la Zimbru. Ce ştiu eu este că trei sferturi din Focşani e construit pe beciuri. Înainte de a se construi au fost umplute cu beton", spune  actualul primar Decebal Bacinschi, inginer constructor la acea vreme.