Focşaniul, construit pe beciurile vechilor negustori evrei, armeni sau greci

Tot mai multe galerii subterane încep să iasă la suprafaţă în urma excavării la lucrările de construcţii

Aproape în fiecare an, în urma excavaţiilor, în Focşani ies la iveală tot mai multe tuneluri şi beciuri care vorbesc despre istoria acestui oraş.

Despre reţelele subterane care brăzdează municipiul Focşani de la un capăt la altul specialiştii au informaţii că datează de peste 200 de ani.

Potrivit acestora, tunelurile erau folosite de negustori pentru comerţul clandestin cu vinuri şi alte bunuri, mai ales că la acea vreme oraşul era despărţit de o graniţă.

„Aici era un oraş eminamente negustoresc, de graniţă, cu vamă între Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni, astfel că aceste tuneluri asigurau condiţiile realizării schimburilor clandestine de marfă, pentru ocolirea taxelor vamale. Am găsit astfel de tuneluri şi în Piaţa Unirii, pe locurile fostei mănăstiri Sf. Ioan, pe locul unde se construieşte viitoarea Catedrală, lângă Sinagogă, chiar şi în zona Gării", precizează prof. dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea.

CLICK aici pentru imagini

Ulterior, aceste tuneluri au fost transformate în beciuri de către neguţătorii evrei, armeni sau greci, care formau o comunitate importantă în Focşaniul din perioada interbelică.

În anii '70, odată cu sistematizarea oraşului, autorităţile de atunci au distrus în mare parte aceste beciuri pentru a face loc blocurilor şi clădirilor noi.

„Pe locul unde se află astăzi Hotelul Unirea era un beci imens. A fost nevoie să-l aruncăm în aer cu dinamită, pentru că nu am reuşit să-l dărâmăm cu picamerele Un tunel similar am găsit şi la Zimbru. Ce ştiu eu este că trei sferturi din Focşani e construit pe beciuri. Înainte de a se construi au fost umplute cu beton", ne-a declarat actualul primar Decebal Bacinschi, constructor la acea vreme.

Nu pot fi puse în valoare

Dacă în străinătate astfel de vestigii sunt păstrate drept muzeu, la noi nu se poate vorbi despre aşa ceva.

O cercetare a catacombelor oraşului ar presupune aparatură specială, bani mulţi, fără a exista posibilitatea de a fi puse în valoare aşa cum s-a întâmplat în Luxemburg, unde un tunel în lungime de 25 de km a fost inclus în circuitul turistic şi aduce venituri ţării respective.

„Din punct de vedere arheologic, orice semn al unor vestigii vechi ar trebui cercetate cu mai multă responsabilitate şi profunzime. Este adevărat că în perioada comunistă o parte importantă din beciuri şi tuneluri au fost astupate cu beton pentru a permite construcţia de blocuri, însă consider că orice descoperiri de acest gen ar trebui cercetate din punct de vedere arheologic şi istoric", este de părere Florin Micu Iliescu, directorul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Vrancea.

Intră pe focsani.adevarul.ro ca să afli toate informaţiile zilei!