Focşani: Gabriela Obodariu este profesoara de democraţie
0Profesoara este respectată de elevi pentru că îi învaţă să devină toleranţi şi să accepte şi alte păreri.
S-a făcut profesoară de istorie, deşi în liceu i-a plăcut mai mult literatura. Faptul că a participat la o olimpiadă naţională de istorie, care i-a adus locul doi pe ţară, a făcut-o să-şi contureze o opţiune definitivă, fără nici o urmă de regret.
„Eram studentă la revoluţia din decembrie 1989 şi eram foarte înspăimântată de ce se întâmpla, îmi frică pur şi simplu de ceea ce vedeam. După evenimente am jurat să nu mai tac niciodată. S-a produs un declic în mine iar curajul opiniei mi l-am impus de atunci", mărturiseşte profesoara Gabriela Obodariu.
De 18 ani este profesor de istorie, meserie pe care nu ar schimba-o pentru nimic în lume.
„Când intru la ore, nu mă gândesc la nimic altceva decât la faptul că trebuie să-mi duc la capăt misiunea. Prin cursurile pe care le predau mă interesează ca elevii să-şi creeze nişte competenţe.Îi învăţ să se obişnuiască să vorbească, să ţină un discurs, să prezinte informaţiile corect. Încerc să nu-i încarc prea tare pentru că ştiu că generaţia de astăzi e diferită de cea a perioadei mele", spune Gabriela Obodariu.
Ştie că este iubită de elevi, precizând că forma de comunicare cu ei trece dincolo de clasă. Are elevi din toate generaţiile cu care păstrează o frumoasă legătură.
„Mă întâlnesc cu foştii şi actualii elevi de sărbători, unii mă vizitează şi acasă, iar eu mă simt foarte mândră că reprezint, dincolo de profesorul de istorie, un prieten pentru ei", îşi arată satisfacţia profesoara.
Voce a societăţii civile
Pentru că urăşte nedreptăţile şi abuzurile, a ales să fie una dintre vocile societăţii civile din Vrancea. În 2004 s-a înscris în Asociaţia Pro Democraţia - Clubul Focşani, pe care astăzi îl coordonează în calitate de preşedinte.
„În 2004 simţeam că mă sufoc, că sunt probleme cu libertatea de exprimare. Atunci am hotărât că trebuie să mă implic altfel. Eu cred mult că schimbările se petrec de jos în sus", îşi argumentează acţiunea Gabriela Obodariu.
Deşi crede cu tărie că democraţia trebuie să fie participativă şi nu deliberativă, preşedinta Pro Democraţia spune că în ultimii ani transparenţa în administraţie a crescut şi datorită presiunilor puse de societatea civilă.
„Uneori, ai senzaţia că e ca nisipul pe care îl arunci în mare. Un cetăţean greu reuşeşte să determine autoritatea să pună în aplicare o lege care există pe hârtie, pe când societatea civilă a demonstrat că poate reuşi acest lucru", mai spune Gabriela Obodariu.
Întrebări şi răspunsuri
Din postura de profesor de istorie, v-aţi implicat activ în problema holocaustului?
M-a pasionat această problemă. Am făcut un curs de formatori pe problematica holocaustului apoi am fost selectată de ambasada SUA pentru o bursă în America, dar şi în Franţa, la Paris. Am avut şi un opţional la şcoală pe această temă şi este extraordinar să vorbeşti elevilor despre intoleranţă, discriminare şi până unde pot duce acestea.
Aveţi un blog. Cum vă simţiţi în această lume a internetului?
„Cu voce tare" (n.r. denumirea blogului) e o formă de libertate maximă. Acolo nu mă cenzurează nimeni, cât, ce , cum şi când să scriu.
Ce-i place
Îmi place să mă implic, să ajut oameni, să fac ceva care să conteze. Îmi place mult să călătoresc, peste tot în ţară sau în străinătate, să comunic pe toate mijloacele, fie electronic, fie direct, să citesc, să văd filme bune, să ascult muzică.
Ce nu-i place
Nu-mi place să ascund ceea ce gândesc. Până nu spun ce am pe suflet nu pot să mă liniştesc. Nu-mi place să mă cert cu cineva care să ştiu că are o părere proastă despre mine. De altfel, nu m-am certat niciodată cu nimeni şi m-ar deranja enorm să ştiu că am făcut un rău cuiva.