Escapadele sexuale în România ale unui celebru scriitor rus. Cum s-a molipsit de blenoragie şi ce spunea despre viciile sale

Unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii şi-a petrecut un timp şi În România. În 1851, s-a înrolat în armata Rusiei, care acţiona în Caucaz, fiind transferat în armata dunăreană, ocazie cu care a petrecut mai multe luni la Bucureşti, dar şi în alte oraşe.

Scriitorul rus Lev Nicolaevici Tolstoi (1828-1910), autorul celebrelor opere "Război şi Pace" şi "Anna Karenina", avea 23 de ani când s-a înrolat în armata Rusiei, ca sublocotenent de artilerie, iar primăvara lui 1854 îl găseşte la Bucureşti, unde se lasă atras de viaţa dezordonată a ofiţerimii.

Provenit dintr-o familie bogată, avea să ducă o viaţă în huzur, frecventând cele mai bune restaurante din Bucureştiul acelor vremuri. Localul său preferat era Brenner, unde putea fi întâlnit la jocurile de noroc şi de cărţi, mereu în compania femeilor şi alcoolului.

"Timp de trei luni se bucură de viaţă la Bucureşti, frecventează cafenelele, teatrele, o trupă franceză care cântă operă italiană tocmai ajunsese la Bucureşti, dar şi alte locuri mai greu de mărturisit. Tînărul Tolstoi nu s-a sfiit să profite de grizete sau „podărese”, cum li se spunea la vremea aceea, I-a plăcut să frecventeze şi femeile “publice”, femei de moravuri uşoare din Bucureşti. Li se spunea curve, grizete sau podărese pentru că îşi agăţau clienţii pe stradă. Numele venea de la poduri, Podul Calicilor, Podul Tirgului de afară, Podul Tîrgoviştei, Podul Mogoşoaiei, etc. Curvele erau o mulţime, erau şi frumoase şi ieftine", povesteşte pe blogul său scriitorul Stelian Tănase.

În urma acestor escapade, tânărul scriitor s-a molipsit de blenoragie, o boală venerică pe care i-a tratat-o un medic român cu care a rămas prieten.

De la Bucureşti, Tolstoi a plecat spre Rusia şi s-a oprit vreme de mai bine de două săptămâni la Focşani. Avea 26 de ani, iar în jurnalul său, pe care îl ţinea de la 1847, descrie momentele petrecute aici, recunoscând cu francheţe obsesiile sale şi desfrâul.

“M-am sculat târziu şi toată dimineaţa l-am citit pe Schiller, dar fără plăcere şi fără poftă. După masă, deşi am fost dispus să lucrez, am scris, din cauza lenii, foarte puţin. Toată seara am petrecut-o tălălăind după fete. Multe lucruri interesante s-au întâmplat pe ziua de astăzi: şi lectura pentru ordonanţă, şi rendez-vous-ul din grădină, şi înşelătoria lui Subin. Despre toate acestea voi scrie mâine, întrucât acum este ora 2. Pentru ultima oară îmi imput lenea. Dacă iar nu lucrez mâine nimic, mă împuşc. Şi-mi mai reproşez şi nehotărârea impardonabilă cu muierile”, scrie el în jurnalul din ziua de 1 august.

A doua zi a luat-o de la capăt şi sune că seara şi-a încheiat-o la o oarecare Zamfira, pentru care îşi făcuse o pasiune.

De altfel, în acelaşi jurnal el se autocaracteriza în privinţa defectelor sale, considerându-se lipsit de caracter,  irascibil şi leneş.

Lev Tolstoi a demisionat din armată în 1856 şi s-a dedicat, până la finalul vieţii, activităţii beletristice.