Cum pierde statul bani din cauza birocraţiei. Copacii doborâţi acum un an şi jumătate de fenomenul de ploaie îngheţată putrezesc în pădure

Între timp, arborii doborâţi de gheaţă şi-au pierdut foarte mult din valoare şi în unele situaţii nu mai sunt buni nici de foc.

La sfârşitul lunii octombrie a anului 2015,  un fenomen meteorologic destul de rar, numit “freezing rain", adică ploaie îngheţată, a distrus câteva sute de hectare de pădure în Vrancea. Practic, a plouat 48 de ore, a fost frig, apa din coronament a îngheţat iar copacii s-au rupt.

Evaluarea făcută de silvicultori a arătat că peste 73.000 de metri cubi de lemne, din păduri aparţinând atât statului, cât şi obştilor din judeţ, au ajuns la pământ. Numai în pădurile administrate de Direcţia Silvică Vrancea pierderea este de 20.000 de metri cubi de lemne.

"În luna octombrie 2015, s-a produs un fenomen perturbator complex, destul de rar în Vrancea, dar nu inedit, cu vânt puternic, ploaie continuă câteva zile pe fondul unei răciri termice urmată de îngheţ şi chiciură, ce a produs rupturi şi doborâturi de vânt şi gheaţă în arboretele situate la altitudini mai mari de 700 m. Fenomenul a produs uimire în rândul populaţiei obişnuite, însă el nu este un fenomen necunoscut, în multe situaţii sau locuri fiind denumit ca ,,freezing rain” sau ,,pădurea de cristal”. Acesta a avut multe efecte negative asupra pădurilor din anumite areale ale judeţului, dar şi în ţară, determinând specialiştii să cuantifice volumul de masă lemnoasă afectat, dar şi alte pagube secundare. Suprafeţele cele mai afectate sunt situate în aria Măgura Odobeşti, la altitudini de peste 700 m, aflate în administraţia Ocolului Silvic Experimental Vidra şi Ocolul Silvic Focşani. Volumul afectat în aceste suprafeţe depăşeşte 22.000 m3. Doborâturi şi rupturi de zăpadă în Măgura Odobeşti s-au mai produs şi în anul 2013, atunci fiind afectat un volum de aproximativ 2500 m3 datorită fenomenului de zăpadă timpurie produs pe raza O. S. Focşani", potrivit prof. dr. Alexandra Tătaru, care a şi realizat un material ştiinţific pe această temă.

În mod normal, imediat după fenomenul meteorologic, copacii doborâţi de gheaţă ar fi trebuit extraşi din păduri şi valorificaţi ca lemn de foc sau chiar material lemnos.

Au trecut 15 luni de atunci şi la ora actuală arborii nu au fost mişcaţi nici un milimetru din pădure. Mulţi dintre aceştia au putrezit şi nu mai sunt buni nici măcar ca lemn de foc. Explicaţia pentru lipsa de reacţie este legată de birocraţia mare din ministere, în condiţiile în care trebuie date aprobări speciale pentru extragerea lemnului.

“Noi sperăm ca anul acesta să putem să valorificăm lemnul rezultat după fenomenul de ploaie îngheţată. Am solicitat Ministerului Apelor şi Pădurilor aprobări, dar lucrurile se mişcă greu. Pierderile s-au cifrat pe o suprafaţă compactă, iar într-un amenajament nu avem voie să extragem mai mult de 6.000 de metri cubi, peste această cantitate fiind nevoie de aprobări speciale. Nu ar fi trebuit să dureze aşa de mult, pentru că lemnul îşi pierde din valoare în stadiul în care se află acum”, ne-a declarat Lucian Zamfir, directorul Direcţiei Silvice Vrancea.

Potrivit acestuia, lemnul în cauză ar fi trebuit valorificat ca lemn de foc, iar preţul practicat acum este de 150 de lei/mc. Înmulţit cu 20.000 de metri cubi, cât reprezintă distrugerile cauzate în pădure, instituţia ar fi trebuit să încaseze din vânzarea arborilor trei milioane de lei.

În cazul obştilor, lucrurile au decurs mai uşor, din ce ne spun reprezentanţii acestora.

Pierdere de trei milioane de lei

“La noi, în urma acelui fenomen, gradul de afectare a fost de 1.000 metri cubi. Conform legii, noi exploatăm în baza unui amenajament silvic. Trebuia să tăiem dintr-o anumită pădure, dar dacă s-a produs acea stricăciune am abandonat exploatarea aceea şi am extras lemnul afectat, pe care l-am vândut atât ca lemn de foc, cât şi ca lemn de lucru. Într-adevăr, dacă trece mai bine de un an şi lemnul căzut în pădure nu este scos de acolo, s-ar putea să nu mai fie bun nici de foc. Fagul este un lemn pretenţios”, ne-a declarat Bogdan Mărica, preşedintele Obştii din Vidra.