Ce au ajuns jetoanele de Chiojdeni „cele mai frumoase şi interesante piese“ emise în România începutului de secol XX
0Acestea jetoane aveau însă un statut special, în sensul că puteau fi utilizate doar local, la magazinele întreprinderilor în cauză, cantine sau prăvălii de unde oamenii îşi cumpărau alimentele necesare traiului.
La începutul secolului XX, două societăţi cu capital german, care făceau exploatări forestiere în zonă, au emis aşa numitele jetoane de Chiojdeni.
Cu aceste fise de metal erau plătiţi muncitorii, în capt localnicii din zonă, care erau angajaţi la societăţile germane.
Exploataţiile forestiere aparţineau fraţilor Siegfrid şi Arthur Rosenberg, care mai aveau afaceri şi la Galaţi, Cernăuţi şi în Koln, dar şi firmei Grimm & Dörffel.
Jetoanele Rosenberg erau rotunde, din alamă sau cupru şi s-au emis cu valori nominale de 5, 10, 20, 50 şi 100, fără nicio specificaţie.
“Considerate nu de puţine ori nişte <<surori>> vitrege ale monedelor, jetoanele au fost, cu unele excepţii, lipsite de atenţia unor studii aprofundate şi cataloage cuprinzătoare. Din păcate, numismaţii profesionişti şi colecţionarii amatori s-au mulţumit doar în a le cataloga prezentându-le caracteristicile dimensionale, inscripţiile şi nu s-au aplecat mai mult asupra studierii lor din punct de vedere al contextului în care au apărut, al emitenţilor, al arealului în care au circulat. Una din cauze poate fi raritatea acestora, dată de zona restrânsă de circulaţie, care putea fi un magazin, o întreprindere, un oraş, dar şi de tirajul mic. Din aceste motive derivă şi numărul redus al colecţionarilor acestor bucăţi de metal, care au substituit într-o vreme monedele. Jetoanele cu inscripţia <<Chiojdeni>> sunt unele dintre cele mai frumoase şi interesante piese de acest fel emise la noi în primele două decenii ale secolului trecut”, potrivit colecţionarului Dorel Bălăiţă.
Acestea jetoane aveau un statut special, în sensul că puteau fi utilizate doar local, la magazinele întreprinderilor în cauză, fie că vorbim de cantine sau de prăvălii de unde oamenii îşi cumpărau alimentele necesare traiului.
Cât priveşte firma Grimm&Dörffel , care în perioada 1909-1910 a început construcţia căii ferate Râmnicu Sărat–Chiojdeni-Motnău, în lungime totală de 67 km, aceasta îşi plătea angajaţii cu jetoane de forma octogonală.
Jetoanele Grimm & Dörffel au circulat până în anul 1912, când fabrica de cherestea împreună cu calea ferată este preluată de către Gustav Eichler, proprietar al fabricii de hârtie şi mucava din Piatra Neamţ.
Se mai cunoaşte şi un al treilea tip Al de jetoane ce au circulat în arealul Dumitreşti - Chiojdeni, şi anume jetoanele „Poteceanu”.
Astăzi, jetoanele Chiojdeni sunt răspândite în întreaga lume şi datorită ariei restrânse în care au circulat sunt greu de găsit.
"Azi, în comunele Dumitreşti şi Chiojdeni există încă multe astfel de jetoane pierdute prin cotloanele gospodăriilor localnicilor sau prin diverse sertare, dar puţini dintre ei ştiu cu adevărat valoarea lor istorică şi numismatică", scrie pe site-ul comunităţii din Dumitreşti.