Armata „eliberatoare” de ocupaţie, o reţetă rusească: atrocităţile comise de sovietici în 1944, în Vrancea
0Istoricii focşăneni spun că şi după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ostaşii ruşi rămaşi în Focşani au continuat să comită fapte reprobabile, fără a fi însă, pedepsiţi.
Armata Roşie s-a comportat pe teritoriul României, după întoarcerea armelor împotriva fasciştilor, aproape de finalul celui De-al Doilea Război Mondial, ca armată de ocupaţie.
Timp de 14 ani, românii au fost nevoiţi să îndure un calvar, prin staţionarea pe teritoriul patriei a soldaţilor sovietici.
În doar două zile de la momentul istoric 23 august, trupele sovietice au ajuns în Vrancea, unde s-au comportat ca şi cum s-ar fi aflat pe un teritoriu inamic. Aici, s-au dedat la abuzuri fără margini pe care cei mai în vârstă şi le aduc aminte şi astăzi cu groază. Arhivele consemnează acest lucru.
„În data de 25 august 1944, după ce înspăimântaseră şi pe cetăţenii din oraşele Adjud sau Mărăşeşti, tancurile şi infanteriştii ruşi au intrat în Focşani, pe la bariera Mărăşeşti şi nu au fost întâmpinaţi de civili cu flori sau confeti, ci de jandarmii de la Legiunea judeţeană (echivalentul în epocă al Inspectoratului Judeţean de jandarmi ).Aceştia au încercat să stabilească câteva reguli de urmat pentru asigurarea ordinii publice pe teritoriul oraşului, mai ales că se decretase de câteva ore întoarcerea armelor, dar nu au avut cu cine discuta pentru că au fost dezarmaţi de îndată şi puţin a lipsit să nu fie executaţi pe loc sau luaţi prizonieri”, potrivit istoricului Florin Dîrdală.
Chiar şi instituţiile de ocrotire pentru copii au devenit ţinta vandalismului soldaţilor ruşi.
În Focşani, Şcoala Normală, Orfelinatul ,,Principesa Elisabeta" şi Institutul de Surdo-Muţi, informau Prefectura prin Raportul nr. 6/22 septembrie 1944 că "localul nostru fiind la marginea oraşului trupele sovietice poposesc aici şi adesea intră în local sau curte, jefuiesc, strică, sparg ce întâlnesc şi pleacă luând cu ei bunuri de care au nevoie: 3 camioane cu lemne, se urcă la etaj, scot ferestrele cu geamuri şi de acolo le aruncă jos în maşină, încarcă cu braţele arhiva, cărţile, rup robinetele ciuşmelelor inundând localul”, se arată în informarea către Prefectură.
FOTO: Arhivele Vrancea
Armata roşie s-a dedat şi la jafuri fără nicio jenă, lăsându-i e localnici fără agoniseala de-o viaţă.
Mare lucru autorităţile vrâncene nu puteau să facă decât să se adreseze Comandamentului Sovietic din Focşani, cu cercetarea cazurilor mai grave. Cum a fost spre exemplu incidentul din comuna Floreşti, unde mai multe grupuri răzleţe de soldaţi ruşi au mers să jefuiască oameni, s-au îmbătat şi au împuşcat o femeie şi un bărbat.
Au jefuit până şi bisericile
De furia soldaţilor sovietici nu au scăpat nici aşezămintele de cult, una dintre bisericile din Focşani care a avut de suferit fiind Biserica Donie, monument istoric, unde ruşii au profanat icoane, au spart geamuri, altarul rămânând neatins întrucât vandalii s-au lovit de gratiile groase. În procesul de evaluare a pagubelor, întocmit de un poliţist şi de preotul paroh Cosma, erau notate următoarele.
"Poarta de la intrarea principală distrusă, la Pridvor, 2 geamuri mari sparte, un Iconostas de stejar stricat, 1 masă stricată, icoane de pe pereţi date jos şi profanate, 4 ochiuri de geam dimensiunea 35/35 sparte, dintre care unul spart cu pistolul. La Altar, un ochi de geam mare spart complet, iar pe jos a găsit beţe cu vată la capăt asemănătoare tampoanelor de pus ventuze şi care denotă că soldaţii ruşi au avut intenţia să intre şi in altar, dar nu le-au reuşit acest plan, întrucât fereastra are gratii groase. În locuinţa paraclisierului, s-au găsit stricate o masă rotundă şi 3 scaune, pe care le-au stricat soldaţii ruşi după ce au mâncat", a scirs preotul în informarea către autorităţi.
La Adjud, în octombrie 1944, printr-un ordin al Comandamentului Sovietic erau luate femei şi fete la lucru în Gara Adjud şi la spitalul de răniţi.
“Profitând de acest ordin, soldaţii ruşi iau fete sub pretextul că le duc la altă lucrare, depărtându-se cu ele la distanţă, mai pe câmp, unde le necinstesc" - se arată în Raportul nr. 259/7 octombrie 1944 al Prefecturii Plasei Adjud înaintat Prefecturii judeţului Putna. Tot la Adjud, soldaţii sovietici îi jefuiau zilnic pe călători, de bani, haine şi alimente
Sovieticii erau şi mari consumatori de băuturi alcoolice, astfel că şi-au îndreptat atenţia spre fermele viticole ale judeţului. La Panciu, în perioada 26 august-25 septembrie 1944 ruşii au furat numai de la Cooperativa Viticolă Podgoria Panciu 600 de litri de vin vechi, şase balerci a câte 500 de litri de vin, sute de litri de rachiu.
Nici comunele din zona de munte a judeţului nu au avut parte de un tratament mai bun. Cu prilejul trecerii coloanelor sovietice, în zilele de 27, 28 şi 29 august 1944, ostaşii ruşi au furat de la primăriile comunelor tot ce au considerat ei că le este util, pagubele lăsate în urma lor fiind uriaşe.
Dincolo de aceste atrocităţi, autorităţile locale s-au grăbit să denumească peste 20 de artere rutiere cu nume sovietice, precum Stalin, Lenin, Stalingrad, Leningrad, Karl Marx, Friederich Engels, Mao Tse Dun, Vâşinschi, Puşchin, Liebknecht, Clement Gotwald, Zoe Kosmodemienskaia, Gh. Dimitrov, Jdanov, Turgheniev, Miciurin, Tolstoi, Gorki, Ostrovschi, Parhomenco, Maiacovschi, Rosemberg, General Markos, Grimberg, V. Vasia, Kusneţov.
Trupele sovietice au fost retrase treptat, în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Vă mai recomandăm:
Cum au vrut sovieticii să ne înlocuiască leul cu rubla şi ne-au luat flota după 23 August 1944