Alegeri prezidenţiale 2014. Călin Popescu Tăriceanu: „Candidatul inodor şi incolor, ca apa sfinţită“

Cei care îl cunosc pe Călin Popescu Tăriceanu încă de la debutul său în viaţa politică postdecembristă, dar şi un număr suficient de mare dintre tinerii interesaţi de mersul vieţii politice de la noi, i-ar putea face acestuia un portret şi fizic, şi moral, destul de aproape de cum este el în realitate.

În actuala campanie electorală pentru alegerea preşedintelui României, cetăţenii, în fapt electoratul, nu au avut parte de o dezbatere serioasă, aprofundată, între candidaţii la magistratura supremă în stat, despre profilul de preşedinte şi atribuţiile sale constituţionale, pentru ca oamenii să-şi formeze un punct de vedere privind potenţialul şi capacitatea lor de a reuşi să facă faţă exigenţelor unei asemenea funcţii atât de importante în structurile de putere în stat.

În fond, în urma acestor dezbateri, oamenii îşi consolidează opţiunile, ori şi le schimbă, aşa cum se întâmplă în orice democraţie.

Dintre toţi candidaţii aflaţi în spaţiul public, numai doi, sau trei, dintre ei - Ponta, Johannis şi Udrea - au avut parte de ceva mediatizare.

Dar despre restul de candidaţi până la 14, pe unde s-or fi aflând ei? Ce mesaj au avut de transmis? A trebuit să căutăm prin toate cotloanele ca să dăm de ei.

Eu, de exemplu, l-am căutat pe Tăriceanu. Îl ştiam de când a fost prim ministru şi mi-a dat credit cu buletinul. Noroc că mi-am păstrat serviciul şi am putut să-l restitui la termen.

Cât timp a fost premier , între decembrie 2004-decembrie 2008, ne-a promis că va face din „România a 7-a putere a Europei”.

O lozincă mobilizatoare, dătătoare de optimism că chiar aşa se va şi întâmpla cu oameni ca el la butoane. „Să avem o ţară ca afară”. Adică pe măsura dimensiunii ei geografică, a potenţialului ei economic şi uman. Acesta a fost sloganul lui. Nu a reuşit, deşi avea toate pârghiile în mână: bani şi putere.

Că doar premierul face şi desface bugetul, la el sunt banii ţării. Plus banii europeni. Însă în 2007-2008 nu a atras nici un euro de la UE. Dar a plătit cotizaţia stabilită României ca stat membru. Vreo 800 de milioane de euro în 2007, apoi vreo 900 milioane anul următor.  

Speră acum că va fi preşedinte, dar campania sa electorală a fost aproape inexistentă şi pusă în umbră de numeroasele breaking-news-uri. Aici, meritul este al DNA! Un personaj care, dacă ar fi candidat ieşea fără bătăi de cap din primul tur (2 noiembrie). Doar "antenele" l-au mai băgat în seamă, cu obsesivul său mesaj de a-l suspenda pe Băsescu, ceea ce nu are a face cu campania electorală.

„ A fost o prezenţă ştearsă, discretă. Sloganul „la dispoziţia dumneavoastră” era probabil adresat şefului ierarhic şi se referea la livrarea votului electoratului liberal. De altfel, nici nu se aştepta o prestaţie anume din partea lui. Rolul era exclusiv de a stârni oarece confuzie prin resuscitarea iluzorie a defunctului USL”, ne spune sociologul Mircea Kivu.

În aceeaşi idee ni-l prezintă pe Tăriceanu şi blogerul Adevărul, jurnalistul Radu Borcea.

„Domnul Tăriceanu vrea să fie preşedinte. Dar în campanie este, cum spunea un sociolog acum câteva zile, inodor şi incolor, ca apa sfinţită: nu face nici bine, nici rău. Deşi este elegant, nelipsindu-i papionul, nu are charismă! Lozincile lui electorale şunt fără sare şi piper. Una dintre ele sună aşa: „Bunăstare şi respect”. Lasă rece pe oricine! Alta sună mai tern: „Călin Popescu Tăriceanu de partea ta”. Pe care parte, d-le candidat? Pe dreapta? Păi, nu vă vedem pe acolo. Staţi mai mult pe stânga. Îi duceţi trena lui Ponta, poate… poate pică ceva după alegeri, cum ar fi postul de prim ministru. Pe vremea lui Tăriceanu, nu am simţit că economia „duduie”, cum s-a exprimat, el, odată. Aici e chestie de accent! Depinde unde-l pui. Probabil că a dorit să-i atragă atenţia unei salariate care nu a înţeles de unde-i vine bunăstarea în creştere continuă şi i-a spus: „Duduie, economia noastră funcţionează atât de bine că dă pe-afară!”. La Călin Popescu Tăriceanu lucrurile sunt limpezi: în ţinută vestimentară, el  este liberal. Dar în gândirea şi acţiunea lui politică, el este un liberal roşu cu papion. PSD-istul Adrian Năstase, de exemplu, a fost mai de dreapta decât „PNL-istul” Tăriceanu”, îi descrie pe Tăriceanu jurnalistul Radu Borcea.

Mai puteţi citi:

Tăriceanu încheie campania acolo unde a început-o Ponta: la Pavilionul Mercur de lângă Alba Iulia

Cum explică Tăriceanu de ce a fost mire de cinci ori: fair-playul, bată-l vina!

Tăriceanu, scrisoare către liberali: „Lupta pentru locul al doilea se dă între mine şi Iohannis“

Cum vede Călin Popescu Tăriceanu prima funcţie în stat: ”exact opusul” lui Băsescu