Muzeul Cărții și Exilului Românesc a fost inaugurat la Craiova

Muzeul Cărții și Exilului Românesc a fost inaugurat, vineri seară, noua instituție, unică la nivel național, urmând să pună la dispoziția publicului documente și opere aparținând unor personalități românești marcante aflate în exil.  

Președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, a anunțat cu acest prilej instituirea unor burse de cercetare, care vor purta numele donatorilor și care vor pune în valoare, prin studiile realizate, colecțiile aflate în muzeu.

Muzeul Cărții și Exilului Românesc, aflat în subordinea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj, este amenajat în incinta Casei Dianu, clădire cu statut de monument istoric din Craiova, care a fost restaurată și consolidată printr-un proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, având o valoare totală de 4,8 milioane de euro, inclusiv TVA.

„Muzeul se găsește în curtea uneia dintre cele mai frumoase clădiri din Craiova, clădire care a aparținut magistratului Dianu, de altfel un imobil emblematic pe care l-am readus la viață, iar astăzi îl redăm circuitului cultural. Îl aducem în față cu o serie întreagă de colecții inedite, cu manuscrise, care nu au fost văzute până acum de ochii cercetătorilor, cu multe curiozități pe care, odată ce le vom afla, vom știi mai multe despre cei care au scris din exil.

Am reușit cu o echipă de oameni extraordinari să recuperăm o clădire istorică de importanță națională, în care inițial a funcționat Școala de Arte „Cornetti”. Mă bucur să vedem cu toții că acest edificiu a fost restaurat complet, ținându-se cont de toate particularitățile unei clădiri de patrimoniu. Astăzi, ea adăpostește unul dintre cele mai mari fonduri de carte, care au aparținut unor scriitori români, și vorbim de 38 de colecții care au fost donate de mari personalități ce au dus numele și spiritul României dincolo de granițele ei.

Încheiem un proiect cu fonduri europene mai devreme decât termenele prevăzute în contractul de lucrări, motiv pentru care vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în derularea acestui demers. De altfel, una dintre strategiile Consiliului Județean Dolj este de a readuce la viață clădirile de patrimoniu.

Vă aduc aminte de investițiile pe care le-am derulat la Muzeul de Artă, la Muzeul Olteniei iar, mai de curând, la culele Brabova și Cernătești. De asemenea, actualul sediu al Școlii de Arte „Cornetti” va intra pe un proiect cu finanțare europeană pentru a fi reabilitat și modernizat, imobilul urmând să îl transformăm într-un palat al oamenilor de cultură și de știință din Oltenia, pentru că avem personalități cum nu are nicio altă regiune.

Vom continua să investim în cultură și în formarea oamenilor de cultură, sens în care vreau să anunț în premieră că, începând de anul viitor, Consiliul Județean Dolj va acorda un sprijin tinerilor cercetători sub forma unor burse care vor purta numele donatorilor Muzeului Cărții și Exilului Românesc.

Tot în incinta Casei Dianu vom înființa un institut de cercetare, a cărui necesitate a apărut după ce s-a cristalizat proiectul Muzeului Cărții și Exilului Românesc. Oferim întreg suportul necesar susținerii unei vieți culturale efervescente în Craiova și în întreaga regiune”, a declarat președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile.

Noua instituție de cultură va cuprinde fonduri și colecții extrem de necesare pentru îndeplinirea obiectivului de reîntregire a culturii naționale cu întreg tezaurul cultural realizat în afara granițelor României.

Din patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc fac parte fonduri de documente și colecții personale ale acad. Dinu C Giurescu, istoricului Dan Berindei, ale acad. Basarab Nicolescu, scriitorilor Mircea Eliade, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Cicerone Poghirc, Andrei Codrescu, Cezar Vasiliu, Ion Deaconescu, regizorilor Andrei Șerban și Paul Barbăneagră, artiștilor plastici Corneliu Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou și Constanța Buzdugan, soților Rodica și Șerban-Viorel Stănoiu, soților Romulus și Ileana Vulpescu, istoricului V. Veliman și alți importanți oameni de cultură care, deși în plecați în exil, au continuat să trăiască și să simtă românește.