Ziua Mondială a Sindromului Down, celebrată discret la Constanţa

Un cromozom. Atât face diferenţa dintre un copil normal şi unul cu Sindrom Down. Nu este o afecţiune, spun părinţii acestor copii, nu sunt bolnavi, este doar o malformaţie genetică.

În fiecare an, la 21 martie, este celebrată Ziua Mondială a Sindromului Down. Anul acesta, sloganul ales pentru celebrarea acestei zile este „Informează corect, porneşte corect“. Este o campanie care militează pentru informaţii de înaltă calitate care să se acorde părinţilor după ce au primit un diagnostic prenatal cu Sindromul Down sau celor care au deja copii care suferă de această boală. La Constanţa, o manifestare în acest sens a avut loc la Şcoala nr. 36 Dimitrie Ştiubei, organizată de Asociaţia Down Est din România, condusă de Teia Ţanu.

Copii obişnuiţi

Sunt la fel de activi, de curioşi, de drăgălaşi şi afectuoşi ca orice copil. Au participat, cum -sau priceput ei mai bine, la carnavalul care le-a fost dedicat. Mândri nevoie-mare de costumaţiile lor: zâne, magicieni, îngeraşi, agenţi secreţi sau greieraşi, micuţii au defilat în faţa unui juriu. La final, fiecare a primit câte o diplomă, fie pentru originalitate, fie pentru atitudine. „Este o modalitate de a le recunoaşte eforturile şi de a-i încuraja“, spune Teia Ţanu.

Mulţi dintre cei diagnosticaţi cu Sindrom Down prezintă un retard mintal, dar sunt şi copii cu un coeficient al inteligenţei egal cu cel al unui copil normal. Dovadă în acest sens este şi tânăra Jasmine, de 21 de ani, din Constanţa. Este studentă la facultatea de psihologie, deşi are Sindromul Down, iar părinţii au preferat mereu cursurile unei şcoli de masă şi nu pe cele ale unei şcoli speciale.

„Nu trebuie să-ţi pierzi speranţa. Potenţial există în fiecare dintre ei. Sunt copii ca toţi copiii şi pot face orice face orice alt copil, chiar dacă au un y în plus la cromozomi“, este de părere mama Jasminei, Nermin. Este o tânără care este pasionată de folclorul românesc, iar pe timpul verii îşi dă silinţa să înveţe să înoate. De asemenea, nu ratează nicio emisiune sportivă de la televizor.

Luptă continuă

Sunt părinţi care nu încetează să spere şi care luptă pentru ca micuţii lor să ducă o viaţă normală. „Avem copii care luptă: anul trecut, la Special Olympics de la Satu mare, am avut medalii de aur şi argint câştigate de copiii şi tinerii cu Sindrom Down. Deci, se poate“, este de părere Teia Ţanu, care lucrează în cadrul asociaţiei pe care o conduce cu 25 de copii şi tineri cu această malformaţie cromozomială.

Un alt exemplu de determinare este şi familia micuţei Ioana, de 3 ani, din mangalia. „Ioana vine în fiecare zi de marţi la Constanţa pentru logopedie. Micuţa are un coeficient al inteligenţei similar cu cel al unui copil normal şi va urma cursurile unei şcoli de masă“, mai spune Teia Ţanu.

Acesta este şi sfatul specialiştilor: să se renunţe la mentalitatea preconcepută potrivit căreia un copil cu Sindrom Down nu ar putea face faţă provoărilor vieţii de zi cu zi la fel ca un copil normal. Fiecare are o abilitate care poate fi dezvoltată pentru viitor.