Viii s-au călcat în picioare de Paştele Morţilor. Aglomeraţie în toate cimitirele din Constanţa

De Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor, creştinii merg în cimitir şi se roagă împreună cu preoţii pentru sufletele celor decedaţi. Apoi, împart oamenilor nevoiaşi ouă, cozonaci şi vin.

Sărbătoarea este luni, însă creştinii merg să dea de pomană duminică, când au mai mult timp liber.
Potrivit credinţei populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, convieţuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreaţiei. Blajinii, incapabili de a face rau, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se vărsa Apa Sâmbetei. Ei nu ştiu cum să calculeze data Sfintelor Paşti. Oamenii le vestesc că a venit Paştele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roşii.

Există şi credinţa că ei provin din copii nebotezaţi. Alteori sunt priviţi ca fiind cei care susţin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufunda în haos.
În unele versiuni, Blajinii sunt identificaţi cu urmaşii celor care n-au mai reuşit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărţind apele. Aceştia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.