VIDEO Spectacolul de Bobotează făcut de unii preoţi: Se caţără pe cisterne sau sfinţesc bazinele staţiilor de epurare

Slujba de sfinţire a apei din ziua de Bobotează (6 ianuarie) se transformă într-un adevărat spectacol în anumite locuri din ţară. Aici, preoţii, sau chiar episcopii, dau adevărate reprezentaţii cu busuiocul în mână.

Iniţial, slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici, s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol şi Asia Mică. Teologii de la Arhiepiscopia Tomisului arată că termenul „agheasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:

„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...”.

De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.

Episcop căţărat pe cisterne

De departe, cel mai mare spectacol se desfăşoară an de an la Constanţa, acolo unde Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, sfinţeşte apele din cisternele ISU Dobrogea sau RAJA. Face acest lucru căţărându-se pe maşinile parcate în faţa Catedralei Arhiepiscopale.

Nu au lipsit nici incidentele din timpul acestor reprezentaţii. IPS Teodosie a fost la un pas să cadă de pe o astfel de autoutilitară în anul 2019, prinzându-se în ultimul moment de o bară de protecţie. Şi urcarea se face mai greoi, mai ales că episcopul este îmbrăcat cu toate veşmintele arhiereşti. De aceea, uneori are nevoie de sprijin din partea subalternilor sau altor persoane.

Sursă VIDEO: Facebook Boio.ro

După sfinţirea apelor din cisterne, urmează golirea acestora în butoaie, apoi îmbutelierea în zeci de mii de sticle de plastic. Anul acesta, arhiepiscopia Tomisului a pregătit 200.000 de PET-uri cu agheasmă ce vor fi împărţite credincioşilor la finalul slujbelor din ziua Botezului Domnului. Acest lucru se va întâmpla pe Faleza Cazinoului din Constanţa, nu de puţine ori fiind momentele în care se dau adevărate bătălii între credincioşi şi jandarmi pentru obţinerea unei sticle cu apă sfinţită.

Apă sfinţită pentru două judeţe

Apele sunt sfinţite de către preoţi şi la Uzina de Apă de la Barajul Paltinu. Iniţiativa aparţine chiar reprezentanţilor Apelor Române Prahova.

„Tradiţia se păstrează de când am avut în vizită un protopop. Pentru că s-a întâmplat să fie chiar de Bobotează, ne-a rugat să oficieze o slujbă chiar în hala de filtre şi de atunci, în fiecare an ne adunăm toţi colegii, invităm şi foştii angajaţi care vin şi ei să vadă ce am mai realizat noi şi sărbătorim Boboteaza. Prin tradiţie a rămas să facem această slujbă ca să ne ajute să rezolvăm problemele care apar în cursul anului, să ne ferească de fenomene extreme, iar apa este un element care se comportă în funcţie de aceste fenomene, frig, ger, inundaţii şi atunci credem că este bine ce am făcut şi ne gândim că ne ajută să putem rezolva treburile şi de aici încolo”, a declarat în anul 2018, Gheorghe Poienariu - şeful sistemului Paltinu.

                     Sfinţirea apelor la staţia Paltinu FOTO: Adevărul

De apa sfinţită şi curăţată de duhurile rele vor beneficia zeci de mii de persoane, şi asta pentru că de la Paltinu se alimentează cele mai importante oraşe din judeţul Prahova, inclusiv Ploieştiul, dar şi o parte din judeţul Dâmboviţa, în special localităţile din zona Moreniului.

Un alt loc unde apele au fost sfinţite în bazine a fost Staţia de Tratare a Apei Bega, din Timişoara. Părintele binecuvânta nu doar a zona de captare a apei din râul Bega, ci şi restul fluxului tehnologic: decantoare, staţii filtrare, rezervoare, staţii pompare.

Mitropolia Banatului explica prin anul 2011 că „în data de 6 ianuarie cu prilejul Praznicului Bobotezei, preotul Zaharia Pereş, consilier cultural la Centrul eparhial, a oficiat slujba de sfinţire a apei celei mici (Aghiasma mică) la Uzina de apă din Timişoara, binecuvântând apele, angajaţii şi clădirile respectivei unităţi.”

„Ca orice gospodar care îşi sfinţeşte fântâna, şi noi, cei care gospodărim apa din Timişoara şi din judeţul Timiş, facem acest ritual pentru a transmite un gând bun timişorenilor, sănătate şi prosperitate în anul care tocmai a început”, explica în urmă cu câţiva ani, directorul general al Aquatim, Ilie Vlaicu.

Şi la Piatra-Neamţ este o tradiţie de peste 20 de ani ca preotul să sfinţească apa din staţia de epurare a companiei regionale de apă. Astfel, beneficiarii vor primi pe conducte agheasmă mare.

Teologii atrag atenţia că apele din staţiile de epurare au mai multe destinaţii, ca ape menajere, iar agheasma mare nu poate fi folosită pentru spălarea toaletelor, de exemplu. De aceea, astfel de practici nu sunt privite cu ochi buni.

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Momentul în care Arhiepiscopul Teodosie este la un pas să cadă de pe cisterna cu apă

Imaginea zilei. Arhiepiscopul Teodosie, urcat pe cisterna cu apa sfinţită pentru Bobotează