Şeful Agenţiei Naţionale pentru Pescuit îl apără pe şeful Petre Daea: „Cormoranul, inamicul numărul 1 din acvacultură“
0Nicolae Dimulescu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), semnează un comunicat al instituţiei publice aflată în subordinea Ministerului Agriculturii în care susţine că şeful său, Petre Daea, are dreptate în declaraţiile privind cormoranii.
„CORMORANUL – inamicul numărul 1 al producătorilor din acvacultura românească”, se intitulează comunicatul postat pe site-ul ANPA, sub semnătura preşedintelui instituţiei, Nicolae Dimulescu.
Comunicatul vine după declaraţiile făcute de către ministrul Agriculturii, Petre Daea, cu privire la cormoranii din România care fac baie în piscină.
„Pentru prima data a fost o reacţie in presa românească, dar nu una constructivă, responsabilă, legată de soarta acvaculturii româneşti, ci una de minimalizare a intervenţiei domnului ministru Petre DAEA. Cormoranul este considerat pe bună dreptate « lupul bălţilor », un cormoran consumă zilnic cca 400-600 grame de peşte, ceea ce echivalează cu cca 150 kg peşte pe an consumat de fiecare cormoran”, spune preşedintele ANPA.
În continuare, Dimulescu arată că la nivelul Uniunii Europene sunt estimate cca 1.700.000 – 1.800.000 exemplare de cormorani, iar dintre aceştia, cel puţin 60.000 exemplare sunt în România.
„Astfel, dacă în urmă cu câţiva ani pagubele produse de cormorani fermelor de acvacultură erau de cca 6.000 tone , cel puţin 18 milioane euro, ceea ce reprezenta pierderi de cca 33 % din producţia anuală de acvacultură a României, astăzi pierderile depăsesc 50% din producţie iar tendinţa este de creştere in condiţiile măririi de la an la an a populaţiilor de cormorani”, adaugă Nicolae Dimulescu.
Efectele negative ale cormoranilor asupra producţiei de acvacultură constau în :
- pierderi directe de material biologic prin acţiunile de rapt ;
- piederea sporului de creştere prin consumul puietului de peşte înainte de a ajunge la greutatea comercializabilă ;
- pierderi indirecte de material biologic datorită rănilor produse de cormorani care constituie porţi de intrare pentru diferite boli care cauzează mortalităţisau o rată scăzută de creştere ;
- instalarea stresului care determină o rată scăzută a consumului de furaje şi de metaboliare a acestora ;
- pierderi de furaje ca urmare a consumului scăzut ;
- utilizarea fortei de munca şi a echipamentelor cu eficienţă scăzută, cu efecte negative asupra costurilor de producţie.
„În aceste condiţii multi producători din acvacultura românească sunt constrânşi să reununte la activitatea de acvacultură şi să se îndrepte spre producţia agricolă în incintele de acvacultură”, declară şeful ANPA.
Acţiunile privind diminuarea stocurilor de cormorani, care reprezintă cele mai rapace păsări ihtiofage, se pot întreprinde doar în baza unor măsuri derogatorii, luate la nivelul ţării noastre, in conformitate cu Articolul 9 din Directiva Păsări 2009/147/EC:
- Reducerea numărului de cuiburi din fiecare colonie;
- Îndepărtarea ouălelor din cuiburile existente intr-o colonie şi înlocuirea acestora cu ouă false;
- Reducerea numărului de colonii;
- Reglementarea numărului de colonii de reproducători pentru a restricţiona apariţia de noi colonii;
- Cooptarea asociaţiilor de pescuit recreativ şi vânătoare care au cu ANPAîncheiate contracte de utilizare a resurselor acvatice vii în acţiunile de combatere a cormoranului mare .
- Aprobarea vânarii cormoranilor in perimertrul fermelor de acvacultură.
Pe aceeaşi temă:
VIDEO Daea arată cât de dăunători sunt cormoranii. Ce a postat ministrul pe Facebook
Cum a explicat Daea expresia „cormoranii fac baie în piscină”