Istoria de 125 de ani a Școlii Militare de Maiștri Militari. Ioan Murgescu, eroul din Războiul de Independență care i-a dat numele
0Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu” de la Constanța sărbătorește 125 de ani de existență, fiind continuatoarea tradițiilor Școlii de marină înființate de Regele Carol I.
Stabilită inițial la Galați, actuala Școală Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale și-a găsit adevărată casă, la malul mării, la Constanța, de mai bine de 120 de ani. Tot de atunci, instituția de învățământ a devenit rampa de lansare în carieră pentru exponenții uneia dintre categoriile de personal esențiale ale Forțelor Navale Române, maiștrii militari de marină – specialiștii în tehnică și echipamente de luptă de la bordul navelor militare.
În decursul istoriei sale, școala a pregătit aproximativ 9.000 de cadre militare cu studii medii care au deservit Forțele Navale Române, marina comercială, precum și alte structuri din sistemul național de siguranță, apărare și ordine publică.
Anul acesta, Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale aniversează și 30 de ani de când poartă numele primului amiral al Marinei Militare Române, viceamiralul Ioan Murgescu.
La 125 de ani, Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale pregătește maiștri militari de marină în nouă specialități și se bucură de garanția calității oferită de acreditarea primită din partea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).
Durata studiilor este de doi ani, iar la finalul perioadei de pregătire, absolvenții sunt avansați la gradul de maistru militar clasa a V-a, obțin un certificat de calificare profesională nivel 5 și sunt repartizați, în funcție de specialitatea aleasă și de rezultatele obținute la examenul de absolvire, pe funcții în cadrul unităților Forțelor Navale Române sau ale partenerilor beneficiari, după caz.
În cadrul festivității care va avea loc vineri, 7 octombrie, începând cu ora 10.00, la care va lua parte locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, contraamiral de flotilă Cornel-Eugen Cojocaru, școala va fi distinsă cu Emblema de Onoare a Armatei României.
De asemenea, Monetăria Statului aduce un omagiu prestigiului instituției, prin lansarea unei medalii aniversare „125 de ani de la înființarea Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale «Amiral Ion Murgescu»”, inclusă în Programul Medalistic al anului 2022, secțiunea Aniversări: Personalități și evenimente istorice.
Ioan Murgescu, eroul din Războiul de Independență
Primul amiral român, Ioan Murgescu, s-a născut la data de 27 martie 1846 în orașul Buzău. După ce și-a încheiat studiile la Buzău, a concurat pentru o bursă la Şcoala Navală din Brest. Examenul, organizat de Guvernul României, a constituit o reuşită pentru Ion Murgescu şi la 1 august 1864, el figura ca elev al acelei şcoli.
După încheierea studiilor a fost înaintat la gradul de aspirant clasa a II-a, şi datorită faptului că s-a situat printre cei mai buni absolvenţi a primit autorizarea să efectueze un voiaj de instrucţie la bordul navei-şcoală franceze „Jean Bart“.
Revenit în ţară, activitatea sa începe prin numirea ca ofiţer secund la bordul unei nave din cadrul Corpului Flotilei. În scurt timp, datorită activităţii depuse, a fost înaintat la gradul de sublocotenent. Printre primele performanţe înscrise în palmaresul său se înscrie traversarea sectorului Porţile de Fier, pentru prin dată, de o navă de război românească, nava „Ştefan cel Mare“, la bordul căreia ofiţer secund era Ion Murgescu. Sensul ascendent al carierei sale continuă. În 1871, având gradul de locotenent, a fost numit comandantul navei „România“, iar în 1873 - comandantul navei „Fulgerul“.
A fost primul comandant român care a condus o navă de război românească într-un marş în Marea Mediterană şi Marea Neagră. Acest voiaj a avut loc cu ocazia aducerii în ţară a canonierei „Fulgerul“ construită în şantierele navale din Franţa. În 1874 a fost numit în funcţia de comandant al navei Ştefan cel Mare, funcţie ocupată prin tradiţie de ofiţeri de elită. În 1875 a fost înaintat la gradul de maior şi ulterior titularizat în funcţia de comandant al flotilei, funcţie pe care a ocupat-o timp de doi ani. În această perioadă, principala sa preocupare a constituit-o ridicarea pregătirii de luptă a echipajelor.
Primul ofițer român decorat de țarul Rusiei
Anul 1877 aduce o nouă turnură în cariera maiorului Murgescu, care este numit ataşat pe lângă flotila rusă pe Dunăre, în contextul izbucnirii războiului între România şi Poarta Otomană. Pregătirea sa profesională de excepţie îl face foarte util în conceperea planului de atac împotriva grupării de nave otomane aflate pe canalul Măcin.
Confirmarea valorii sale profesionale o dă reuşita atacului împotriva navelor otomane culminând cu scufundarea navei „Seyfi“, care înzestrată cu o artilerie foarte puternică, victorie dublată de scoaterea de sub focul artileriei şi salvarea şalupei „Rândunica“. Această remarcabilă faptă de arme a adus maiorului Ion Murgescu ordinul rus „Sfântul Vladimir clasa a IV-a” cu spade şi rozete.
A fost primul ofiţer român decorat de ţarul Rusiei în decursul acelei campanii militare. În ţară, domnitorul Carol a conferit maiorului Murgescu ordinul „Steaua României”.
La 10 mai 1888, Ioan Murgescu a fost numit comandantul marinei şi pentru faptele sale de arme şi pentru aportul adus la recepţia noilor nave a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de comandor. La 10 mai 1893 a fost înaintat la gradul de general. În anul următor, 1894, s-a aflat la comanda marşului executat în Marea Neagră şi Marea Mediterană de crucişătorul Elisabeta şi de bricul Mircea.
În perioada mandatului său care a durat 16 ani, Murgescu a depus eforturi intense pentru modernizarea Marinei Române, pentru dotarea cu navele şi echipamentele cele mai moderne din epocă şi pentru perfecţionarea învăţământului de marină. Așa se face că la 8 octombrie 1897 s-a înființat Școala de Marină, care pregătea şefi în diversele specialităţi ale Marinei şi care este precursoarea actualei şcoli de maiştri militari de marină.
Ioan Murgescu a murit la 4 martie 1913 şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu cu onoruri militare. Discursul de adio a fost rostit de şeful Partidului Liberal, I.C. Brătianu care spunea: „Amiralul Murgescu e cel dintâi care a încununat cu lauri de glorie tânăra noastră marină; el şi-a legat numele de prima victorie repurtată pe apele Dunării, acest fluviu pe ţărmurile căruia strămoşii noştri au dat atâtea lupte strălucite”.