Dezamăgire după referendumuri: „Păcat că oamenii nu au fost solidari“

Trei dintre cele patru referendumuri organizate în judeţul Constanţa, în duminica alegerilor parlamentare, au fost sortite eşecului.

Trei localităţi – Mangalia, Limanu şi Costineşti – şi-au chemat oamenii la vot pentru a-şi exprima acordul în legătură cu exploatarea gazelor de şist pe teritoriul aşezărilor.

Singura localitate care a reuşit să întrunească numărul necesar de voturi pentru validare (50% + 1 din electorat) a fost Costineştiul, care a avut o prezenţă de 50,7%.

Mangalia a scos la vot 43,26% dintre alegători, iar Limanu – 39,19%.

A patra localitate, Mihail Kogălniceanu, a votat pentru înfiinţarea a două sate, Ceres şi Sibioara, care să se adauge celorlalte două, Palazu Mic şi Piatra. Aici s-au strâns 37,78% din voturi.

Prezenţa la referendum a fost similară celei de la alegerile parlamentare, dar procentajul nu a fost de ajuns.

Primarii sunt dezamăgiţi şi au rezerve în organizarea unei alte consultări publice pe aceste teme. „Am făcut tot ce-a ţinut de noi, dacă oamenilor nu le pasă de viitorul lor, nu avem de ce repeta referendumul“, a afirmat primarul Mangaliei, Cristian Radu.

„Regretăm că oamenii comunei nu au fost solidari cu locuitorii grupurilor sociale care aspirau la statutul de sate. Asta ne ajuta teribil la accesarea de fonduri europene“, a declarat viceprimarul din Mihail Kogălniceanu, Iulian Boldea.

Centrul pentru Resurse Civice din Constanţa face parte din Coaliţia Dobrogea Verde, care a luptat împotriva exploatării gazelor de şist. Organizaţia s-a implicat şi în referendumul din Alba, unde a acreditat 67 observatori care să monitorizeze corectitudinea scrutinului care a fost unul „greu, cu elemente de presiune“ în favoarea exploatării miniere.

„Validarea referendumului de la Costineşti reprezintă dovada că fiecare vot contează, iar spiritul civic este mai mult decât un concept atunci când comunitatea se mobilizează. În rest, dezinteresul cetăţenilor arătat pentru alegerile parlamentare, dar şi pentru o problemă cu impact mare asupra comunităţii, aduce o lumină nefavorabilă asupra gradului de civism al dobrogenilor“, este de părere Cosmin Bârzan, preşedintele Centrului pentru Resurse Civice.

Activiştii sunt dezamăgiţi că în pofida eforturilor făcute de organizaţiile civice şi de mediu pentru a informa corect populaţia, prezenţa la vot a fost foarte scăzută.

„Rezultatul referendumului nu schimbă cu nimic datele problemei, comunitatea rămâne în continuare circumspectă în legătură cu oportunitatea exploatării gazelor de şist“, precizează Cosmin Bârzan.