De câte ori într-un an îi sunt schimbate veşmintele Cuvioasei Parascheva. Blestemul care ar însoţi moaştele
0Cel mai mare pelerinaj din România este la Iaşi, la moaştele Cuvioasei Parascheva, sărbătorită de ortodocşi pe 14 octombrie. Ritualul schimbării veşmintelor sfintei este unul bine stabilit şi se face în mare taină.
Schimbarea veşmintelor Cuvioasei Parascheva se face de cinci ori într-un an, la date bine stabilite. Lucrul acesta se realizează de câţiva preoţi, după o rânduială anume, la care nu participă credincioşi sau alţi curioşi.
Conform volumului „Cuvioasa Parascheva, sfânta populară a Ortodoxiei în istoria şi evlavia poporului român”, scris de Pr. Prof. Dr. Ion Vicovan, Pr. Cătălin Adumitroaie, cele cinci momente când se schimbă veşmintele sunt: „după ziua hramului din luna octombrie (acum veşmintele sunt schim¬bate în primul rând pentru că ele se murdăresc); de Crăciun, Sfânta primeşte un veşmânt nou; la începutul Postului Mare (acum acesta are o culoare mai închisă tocmai pentru a sublinia perioada pos¬tului atât de important pentru creştini); în ajunul Învierii Mântui¬torului Iisus Hristos veşmântul este schimbat iarăşi cu unul alb (el rămând până după Rusalii) şi, în sfârşit, după Perioada sărbă¬torilor închinate Învierii”.
La ritualul schimbării veşmintelor în care sunt aşezate moaştele Cuvioasei Parascheva participă doar câţiva preoţi ai Catedralei Mitropolitane, iar pe durata acestui eveniment biserica este închisă. De aceea, de obicei ritualul are loc seara, după ora 22.00.
„Ceremonialul inveşmântării Sfintei Parascheva începe prin cân¬tarea Troparului Sfintei, după care toţi preoţii participanţi se închină şi sărută sfintele moaşte. Alături de racla Sfintei, slujitorii Cate-dralei aşază două mese special pregătite pentru această ocazie. Pe acestea sunt aşezate sfintele moaşte. Vechiul veşmânt este prins peste moaştele Sfintei Parascheva cu mai multe agrafe care sunt înlă¬turate acum, sfânta rămânând doar în vechiul acoperământ sigilat de domnul Vasile Lupu şi Mitropolitul Varlaam al Moldovei”, se arată în cartea „Cuvioasa Parascheva, sfânta populară a Ortodoxiei în istoria şi evlavia poporului român”.
După ce este aşezat veşmântul cel nou pe sfintele moaşte şi după ce s-a terminat de rostit Acatistul Sfintei Parascheva, preoţii participanţi, cântând troparul sfintei, aşează moaştele sfintei în raclă.
Pelerinii care se închină la moaştele sfintei pot vedea că pe capul acesteia este o coroană, ea fiind donaţia unui credincioase din Bucureşti. Coroana cântăreşte 1.700 de grame, este confecţionată din aur de 18k, valorând aproximativ 180.000 de lei. A fost realizată în anul 2007 la Monetăria Statului. Înainte de această coroană în racla sfintei au mai fost aşezate două coroane care s-au deteriorat odată cu trecerea timpului.
Veşmintele cu care Cuvioasa Parascheva este schimbată de cinci ori pe an sunt primite de preoţi de la diverşi credincioşi care doresc în acest mod să facă un dar sfintei pentru diferite binefaceri. Veşmintele au forma unei cruci, cu o lungime de 2,5 metri, lăţime de 1 metru şi o lăţime a braţelor crucii de 1,5 metri. Sunt confecţionate dintr-un material special sau din catifea brodată. Locurile unde se fac aceste veşminte sunt: Mănăstirea Galata şi Mănăstirea ‒Sfântul Atanasie”-Copou din Iaşi, Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ, Mănăstirile Pasărea şi Ţigăneşti din Arhiepiscopia Bucureştilor.
Moaştele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova în anul 1641 şi de atunci ele sunt păstrate integral. De aceea, primul veşmânt pus în acea vreme este sigilat şi nu se dă niciodată jos. Totodată, preoţii spun că pe acel sigiliu din 1641 este înscris blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam: „blestemat să fie cel care va împraştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva".
Pe aceaşi temă: