Crima care l-a determinat pe David să scrie celebrul Psalm 50. Cine a fost femeia pentru care regele l-a supărat pe Dumnezeu
0Unul dintre cei mai cunoscuţi psalmi din Biblie este Psalmul 50, scris de David. Aproape orice slujbă ortodoxă cuprinde şi această rugăciune compusă de regele Israelului după comiterea unor păcate grave.
„Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu”. Aşa începe cunoscutul Psalm 50, scris de regele David.
Psalmul este, de fapt, o rugăciune de pocăinţă, în care autorul cere iertare divinităţii pentru mai multe păcate pe care le săvârşise, păcate care, conform legii iudaice, se pedepseau cu moartea.
În Cartea a 2-a a Regilor, la capitolul 11 şi 12, sunt descrise evenimentele care l-au determinat pe David să compună această rugăciune.
Astfel, aflăm din această carte a Vechiului testament că regele David purta un război cu Amoniţii, trupele sale fiind conduse de Ioab. În acest timp, regele David care rămăsese la palat o vede făcând baie pe Batşeba, soţia lui Urie Heteul, soldat în oastea regelui.
„Apoi David a trimis slugile să o ia; ea a venit la el şi el s-a culcat cu ea. Iar dacă s-a curăţit ea de necurăţia ei, s-a întors la casa sa. Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a trimis de s-a vestit lui David, zicând: Eu sunt însărcinată”, se arată în Cartea 2 regi, capitolul 11.
Reacţiile regelui David au constat într-o serie de încercări de a pune pe seama lui Urie această sarcină. Mai întâi l-a trimis pe soldat să doarmă acasă cu soţia sa, însă acesta fiind fidel camarazilor săi şi Chivotului Legii pe care-l păzeau nu a împlinit porunca.
Apoi, David ia decizia radicală de a-l ucide pe Urie folosindu-se de războiul în care armata sa era implicată.
Dimineaţa David a scris scrisoare lui Ioab şi a trimis-o pe Urie. În scrisoarea aceea el scria aşa: "Puneţi pe Urie unde va fi luptă mai crâncenă şi retrageţi-vă de la el, ca să fie lovit şi ucis". Aşa a murit Urie în timpul luptei.
După o perioadă de doliu, Batşeba este luată de David ca soţie, având un fiu împreună.
Faptele lui David l-au determinat pe Dumnezeu, se spune în Biblie, să-l trimită la el pe proorocul Natan care îi povesteşte o istorioară care-l face pe rege să conştientizeze faptele sale.
„Şi Domnul a ridicat păcatul de deasupra ta, a zis Natan, şi tu nu vei muri. Dar fiindcă tu prin această faptă ai dat vrăjmaşilor Domnului pricină să-L hulească, de aceea va muri fiul ce ţi se va naşte”, i-a mai spus Natan. După acest moment, fiul născut de Batşeba se îmbolnăveşte şi moare.
Viaţa regelui David se schimbă radical: renunţă la hainele luxoase şi se îmbracă cu pânză din care se făceau saci, ajungând chiar să mănânce cenuşă amestecată cu lacrimi.
În acest context de căinţă, scrie şi Psalmul 50 în care spune la un moment dat: „Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.”
Dumnezeu îi binecuvintează pe David şi Batşeba cu un alt băiat, Solomon, cel pe care „Domnul l-a iubit”.
Pe aceeaşi temă: