Constanţa: Mirică Crivăţ creşte stridii în Marea Neagră
0Mirică Crivăţ se consideră un produs al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa“ Constanţa. Gustul puţin sărat şi aroma de mare, cu o picătură de zeamă de lămâie, transformă molusca într-un adevărat deliciu culinar.
„În 1974, la INCDM se experimenta o tehnologie nouă pentru cultivarea liberă în mare a stridiilor, unde şef era Adrian Telembici. El, împreună cu doamna doctor Gabriela Dimoftache mi-au insuflat această pasiune pentru moluştele marine“, povesteşte Crivăţ.
Tot aici a încercat tot felul de modalităţi de creştere a midiilor şi, ceva mai târziu, a stridiilor în mare şi nu într-un laborator. Nu a mai aşteptat ca experimentul să reuşească. După Revoluţie a plecat de la INCDM şi, pe cont propriu, s-a apucat de cercetare.
Şi-a deschis o societate comercială şi, cu ajutorul mai multor prieteni care au crezut în ideile lui, a experimentat variate tehnologii de cultivare a stridiilor în Marea Neagră. Într-un final a găsit cea mai bună formulă, pe care a şi prezentat-o, în 1995, în faţa unei comisii venite din partea Uniunii Europene.
Curenţii, valurile, vântul şi salinitatea apei sunt aspectele pe care le-a luat în calcul atunci când a întocmit proiectul. Dintre toate proiectele studiate în ţările riverane Mării Negre, tehnologia prezentată de Crivăţ a avut cel mai mare succes.
Roadele muncii
Abia după 10 ani de cercetări şi probe au venit şi primele rezultate. „În 2003 am vândut primele 10.000 de stridii la un supermarket“, spune Crivăţ. Recunoaşte că este şi o afacere bănoasă. „Stridiile se vând la bucată, pe categorii. Cele mai mari au peste 90 de grame şi costă 2,5 lei pe bucată, fără TVA“, spune Mirică Crivăţ.
Este nevoie însă de investiţii şi răbdare. Puietul de stridii a fost adus din Franţa, iar moluştele ajung la o dimensiune vandabilă abia după un an.
Din păcate, este o ramură a industriei încă neexploatată. „Industria românească nu este pregătită cu utilaje şi aparatură necesară pentru acvacultură“, a constatat Crivăţ. În momentul de faţă, are montate pe mare, în zona Agigea, 10 instalaţii de producţie şi aproximativ 50.000 de exemplare vandabile.
Aliment afrodiziac
Faima de afrodiziac a stridiilor este de necontestat. „Secretul constă în Zincul pe care îl conţin în cantităţi foarte mari“, explică Crivăţ. Cu toate acestea, bivalvele sunt consumate la Constanţa în restaurantele de lux şi la mesele festive.
Cei mai mulţi le evită întrucât, se consumă crude, iar culoarea cenuşie şi consistenţa gelatinoasă nu sunt pe placul multora dintre noi. Gustul puţin sărat şi aroma de mare, cu o picătură de zeamă de lămâie, tranformă molusca într-un adevărat deliciu culinar. Modurile de preparare sunt însă multiple, iar dacă midiile au rupt barierele reţinerii, pentru stridii este doar o chestiune de timp.
Citiţi mai multe în Adevărul de Seară de astăzi