Centenar Gogu Puiu. Se împlinesc 100 de ani de la naşterea liderului rezistenţei armate din Dobrogea
0Asociaţia „Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei“ comemorează 100 de ani de la naşterea luptătorului anticomunist din Dobrogea.
„Una dintre semnificaţiile anului 2018 este împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Gogu Puiu, una dintre figurile cele mai impunătoare ale rezistenţei armate anticomuniste din România. Aromân originar din Munţii Pindului, luptătorul anticomunist Gogu Puiu s-a impus în greu încercata istorie recentă a românilor prin vitejia şi spiritul de sacrifiu ieşite din comun, care împreună cu misterul de care s-a înconjurat atât în timpul vieţii, cât şi după moarte, l-au îmbrăcat în aura unei legende ce continuă să fascineze chiar şi la şapte decenii de la dispariţia sa“, spune vicepreşedinte asociaţiei, Florin Dobrescu.
Asociaţia a decis ca anul 2018 să fie declarat An Centenar Gogu Puiu, sub aceste auspicii urmând să fie organizate o serie de manifestări publice cu caracter memorial, precum şi editarea unor lucrări de memorialistică legate de rezistenţa armată dobrogeană şi închisorile comuniste.
Gogu Puiu a fost copilul preotului paroh din Mihail Kogălniceanu. El a aderat la Mişcarea Legionară în timp ce de afla la studii în străinătate. În 1942, aproape toţi membrii grupului din care făcea parte au fost arestaţi de Gestapo, însă el a reuşit să fugă la Roma, unde a colaborat cu serviciile de informaţii francez şi american. Se pare că din acest motiv dosarul lui nu este în întregime public, iar fiica sa, Zoe Rădulescu, a avut acces la doar câteva informaţii.
După încheierea războiului, s-a hotărât să se întoarcă în ţară, cu un paşaport fals, cu numele Osman Ali Ahmed din Albania. Este prins de autorităţile comuniste şi trimis în închisoare timp de un an. După ce a ieşit din închisoare, a ajuns în nordul Dobrogei, unde existau deja nuclee de rezistenţă anticomunistă. A activat alături de partizani până în 1949, când a fost ucis în casa din localitatea Cobadin, unde urma să se ţină o şedinţă importantă.
Gogu Puiu (stânga), Hristu Balamace şi Hristu Popescu Arhivă personală Zoe Rădulescu
Despre acea zi se vorbeşte în cartea „Rezistenţa“, scrisă de Olimpia Cotan şi Taşcu Beca: „Casa lui Ion Adam, unde erau cazaţi Gogu Puiu şi logodnica sa, Olimpia, este încercuită. Gogu Puiu, îmbrăcat sumar, iese din casă deschizând foc asupra atacanţilor. În lupta crâncenă despre care martorii spun că se trăgea ca la asalt, Gogu Puiu şi-a epuizat toată muniţia, după care, realizând că nu va putea ieşi viu din încercuire, s-a aruncat pe ultima grenadă pe care o purta la şold, ţinându-şi promisiunea să nu se lase viu în mâna «vânătorilor de oameni»“.
Aceasta este o versiune, însă din procesul verbal încheiat de şeful Securităţii Constanţa, Nicolae Doicaru, cu ocazia lichidării lui Gogu Puiu, aflăm o altă variantă.
„Protejat de configuraţia terenului şi însuşi a imobilului, după ce mai întâi a ieşit din casă numitei Puiu Olimpia, logodnica lui Gogu Puiu, acesta reuşeşte să iasă din casă după ce răneşte grav pe slt. de Securitate Ene Voinea, asupra căruia banditul a tras mai multe focuri de pistol fracturându-i antebraţul mâinii drepte şi ciuruindu-i cu mai multe gloanţe haina. Urmărirea banditului se continuă prin mai multe curţi timp în care a fost rănit uşor la picior ajungând astfel până la curtea numitului Soare Ion, unde i-am eşit în faţă subsemnatul începând un schimb de focuri cu banditul care se afla protejat de fântâna curţii susmenţionate.
În timpul schimbului de focuri s-a putut apropia echipa subloc Sarchiz Jan, cu ajutorul căruia am făcut somaţiile pentru a se preda. Banditul Gogu Puiu răspunde şi de această dată cu foc asvârlind o grenadă. În această situaţie am dispus slt. Sarchiz Jan să arunce una grenadă în locul unde se afla banditul Gogu Puiu. Grenada (…) a lovit în plin în regiunea (…) pe banditul Gogu Puiu care astfel a fost răpus“.
Vă mai recomandăm: