Care sunt anii în care Premiul Nobel a rămas nedecernat. Motivele pentru care fundaţia suedeză a refuzat acordarea prestigiosului trofeu
0De-a lungul istoriei Premiului Nobel au existat ani în care prestigiosul trofeu nu a fost acordat. Cele două Războaie Mondiale au întrerupt şirul ceremoniei pentru recunoaşterea celor mai valoroase opere. Dar a mai existat un motiv pentru care Premiul Nobel nu a fost decernat.
Ceremonia în care sunt premiaţi cei mai valoroşi oameni de ştiinţă, literaţi şi militanţi pentru pace, din domeniile Fizică, Chimie, Medicină, Literatură, Pace, Economie, a fost iniţiată în anul 1901, la dorinţa unui bogat inventator, Alfred Nobel, suedezul care a inventat, printre altele dinamita, cauciucul sintetic, piele şi mătase artificială. Conform dorinţei lui Nobel (21 octombrie 1833 - 10 decembrie 1896), întreaga sa avere a fost donată pentru a fi folosită la premierea „acelora care în anul precedent au conferit umanităţii cel mai mare beneficiu“.
Familia a contestat decizia lui Alfred Nobel de a-şi lăsa întreaga avere aşezământului care să premieze personalităţile cele mai merituoase. Primul Premiu Nobel a putut fi acordat abia la 5 ani de la moartea fondatorului, în anul 1901.
Aşa cum a lăsat scris în testament Nobel, premiile pentru Fizică şi Chimie sunt acordate de Academia Suedeză de Ştiinţe, Premiul pentru Medicină este acordat de Institutul Karolinska din Stockholm, Premiul pentru Literatură - de Academia din Stockholm, iar Premiul pentru Pace este decernat de un comitet format din 5 persoane alese de Parlamentul unicameral al Norvegiei (Norwegian Storting).
De atunci, ceremonia are loc anual. Au existat, însă, şi excepţii. Decernarea premiilor Nobel a fost întreruptă în timpul celor două Războaie Mondiale: 1914-1918 şi 1939-1945. Dar a mai existat o cauză: lipsa valorii recunoscute pe plan mondial a operelor luate în considerare pentru premiu.
Statutul Fundaţiei Nobel stipulează: „Dacă niciuna dintre operele luate în considerare nu are importanţă pentru întreaga omenire, premiul nu va fi acordat şi va rămâne pentru următorul an. Dacă nici următorul an, premiul nu poate fi acordat din aceleaşi considerente, suma cuvenită câştigătorului va fi adăugată fondurilor fundaţiei“.
În total, din 1901 până în 2016, Premiul Nobel a rămas neacordat de 49 ori.
Astfel, Premiul Nobel pentru Fizică nu a fost dat în anii 1916, 1931, 1934, 1940, 1941, 1942.
Premiul Nobel pentru Chimie nu a fost decernat în anii 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941, 1942.
Premiul Nobel pentru Medicină nu a avut câştigător în anii 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941, 1942.
Premiul Nobel pentru Literatură a rămas la fundaţie în anii 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942, 1943.
La extreme sunt premiile Nobel pentru Pace şi pentru Economie.
Premiul Nobel pentru Pace a avut cele mai multe neacordări: 1914, 1915, 1916, 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1939, 1940, 1941, 1942, 1943, 1948, 1955, 1956, 1966, 1967, 1972.
În schimb, Premiul Nobel pentru Economie are o istorie mai scurtă. Este cel tânăr premiu Nobel, fiind instituit în anul 1969. Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în 1969, iar de atunci a fost acordat de 48 ori.
Iată principalele rânduri din testamentul lui Alfred Nobel:
„Întregul proprietăţilor mele va fi împărţit astfel: acţiunile vor constitui un fond care va fi anual distribuit sub forma unui premiu acelora care în anul precedent au conferit cel mai mare beneficiu umanităţii. Premiul va fi divizat în 5 părţi egale: una va fi acordată persoanei care a făcut cea mai importantă descoperire sau progres în fizică, alta - în chimie; alta – în medicină sau fiziologie; alta - celei care a avut o operă uimitoare în direcţia unui ideal; alta celei care a dus cea mai bună muncă pentru fraternitate între naţiuni, pentru abolirea sau reducerea înarmării, pentru pace.
Premiile pentru fizică şi chimie să fie acordate de Academia Suedeză de Ştiinţe, cel pentru medicină şi fiziologie - de către Institutul Karolinska din Stockholm, cel pentru literatură - de către Academia din Stockholm, iar cel pentru pace să fie decernat de către un comitet format din 5 persoane care să fie alese de Parlamentul unicameral al Norvegiei (Norwegian Storting).
Este dorinţa mea expresă ca în conferirea acestor premii să nu fie luată în considerare naţionalitatea candidaţilor, pentru că doar cel mai merituros trebuie să primească acest premiu, indiferent dacă este scandinav sau nu“.
Pe aceeaşi temă: