Ambasadorul Israelului în România s-a fotografiat lângă ruinele sinagogii din Constanţa. Cum arăta cândva templul
0David Saranga, ambasadorul Israelului în România, a vrut să vadă cu propriii ochi ce a rămas din superba sinagogă de la malul mării.
„În vizită la marea sinagogă din oraşul Constanţa, construită în 1911. Până în anul 2000 se mai ţineau rugăciuni în sinagogă“, a scris David Saranga pe pagina de Facebook.
Sinagoga din Constanţa, situată în zona peninsulară, a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii evreieşti. „Domnule primar, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunităţii evreieşti din Constanţa, strada Rosetti, colţ cu Petru Rareş“, se scrie în cererea care există la Arhivele Naţionale Constanţa. De altfel, aici există toate proiectele originale ale construcţiei, dar şi fotografii cu templul israelit.
Templul avea 13 metri înălţime. „Pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă lucraţi cu mortar de var alb, hidraulic. Pereţii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucraţi cu var hidraulic, cu ciment în interior, asemenea şi fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide în afară“, sunt doar câteva din condiţiile impuse în autorizaţia de construire eliberată pe un an.
Sinagoga era structurată pe trei registre orizontale: soclu, parter şi etaj. În exterior, ferestrele şi uşile aveau decoraţii de influenţă maură.
Parterul se întindea pe 238,37 mp şi cuprindea curtea, intrarea în templu şi un vestibul. De o partea şi de alta erau băncile enoriaşilor. Altarul era sub forma unui semicerc alungit.
Intrarea principală avea o uşă dublă, terminată în partea superioară cu o fereastră sub formă de treflă, flancată de două uşi. Ulterior, proiectul a fost modificat şi în locul ferestrelor au apărut două uşi duble care se termină cu steaua lui David.
Atracţia templului era dată de frumuseţea arabescurilor, în culori albastru şi roşu şi de candelabrele cu opt braţe ce luminau încăperea. În timpul războiului templul a devenit, la rândul lui, depozit de armament.
Evreii din Constanţa spun că din anul 2006 nimeni nu a mai intrat în templu.
Lăcaşul de cult al evreilor este o ruină, din fostul edificiu rămânând în picioare doar câteva ziduri. Deşi au existat mai multe propuneri pentru renovarea sa, niciuna nu a fost pusă în practică.
De câţiva ani, ruina a fost preluată de Compania Naţională de Investiţii, care renovează şi Cazinoul din Constanţa. Din păcate, în acest proiect, nu s-a făcut niciun pas înainte.
Recent, Primăria municipiului Constanţa a emis un nou certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie în regim de urgenţă, pentru că avizele au expirat.
Pe lângă birocraţie, alte piedici vin să întârzie începerea lucrărilor de renovare ale construcţiei. Reprezentanţii CNI au desemnat un alt proiectant, ale cărui idei de renovare nu au fost pe placul Comisiei Monumentelor Istorice, una din zecile de autorităţi care trebuie să dea un aviz. Prima evaluare a proiectului a fost făcută din banii comunităţii evreilor din Constanţa. În urmă cu doi ani, suma necesară renovării era de şase milioane şi jumătate de lei. Acum, se pare că suma s-a dublat.
Constanţa a avut două sinagogi: sinagoga în ruină, de rit aşkenaz, de pe strada C.A.Rosetti şi sinagoga de rit sefard ce se afla pe strada Mircea cel Bătrân, în apropierea Bisericii greceşti, care a fost dărâmată după cutremurul din 1977.
Vă mai recomandăm: