VIDEO Povestea femeii care a reuşit în afaceri în lumea arabă: „Niciun bărbat n-a ştiut presiunile cu care mă confruntam“
0Leila Hoteit este o femeie de afaceri din Emiratele Arabe Unite cu o experienţă de peste 17 ani şi doctorat în inginerie electrică. A făcut cercetare în Anglia şi consultanţă în Orientul Mijlociu, lucrând în domenii dominate de bărbaţi. O întrebare pe care i-a adresat-o fiica ei a pus-o în dificultate: „De ce aici, unde locuim noi, nu există poze cu femei puternice pe pereţi?“.
Leila Hoteit este o femeie de afaceri din Emiratele Arabe Unite cu o experienţă de peste 17 ani, cu doctorat în inginerie electrică. A făcut cercetare în Anglia, consultanţă în Orientul Mijlociu lucrând în domenii dominate de bărbaţi. Însă, o întrebare pe care i-a adresat-o fiica ei a pus-o în dificultate: „de ce aici, unde locuim noi, şi în Liban, unde locuiesc bunica şi bunicul, nu există poze cu femei puternice pe pereţi? Din cauză că femeile nu sunt importante?“.
Leila Hoteit, o femeie de afaceri din Emiratele Arabe Unite, se plimba cu soţul ei şi cu fiica sa, Alia, când avea 3 ani, într-un mall luxos din Abu Dhabi. Fetiţa a văzut pe pereţi imagini cu bărbaţi. Şi-a întrebat mama cine sunt. I-a explicat că sunt conducătorii Emiratelor Arabe Unite. Apoi a venit o altă întrebare: „mamă, de ce aici, unde locuim noi şi în Liban, unde locuiesc bunica şi bunicul, nu există poze cu femei puternice pe pereţi? Din cauză că femeile nu sunt importante?“.
La prelegerea TEDxParis, din mai 2016, Leila a povestit această întâmplare afirmând că acea întrebare a fost „probabil cea mai grea întrebare la care a trebuit să răspund ca părinte şi ca persoană cu o carieră de peste 16 ani“. Apoi le-a spus celor din sală povestea ei de viaţă: s-a născut în Liban, în familia unui pilot ajuns director de operaţiuni la compania aeriană din ţara natală. A avut o soră mai mică şi cele două s-au bucurat de şansa de a studia deşi atunci cultura locală susţinea că băieţii ar trebui să fie motivaţi profesional şi trimişi la studii, nu fetele. Şi-a luat licenţa şi doctoratul în inginerie electrică, a făcut cercetare în Marea Britanie, apoi consultanţă în Orientul Mijlociu.
„Nu am avut niciodată un model cu care să mă pot identifica. În generaţia mamei mele nu au existat lideri profesionali. Pe parcurs, m-au încurajat câţiva bărbaţi, dar niciunul nu cunoştea cererile şi presiunile cu care mă confruntam, presiuni care s-au intensificat când am avut la rândul meu copii. Deşi femeilor din Occident le place să dea sfaturi celor asuprite din Orient, ele duc vieţi diferite, cu altfel de constrângeri. Deci noi, femeile arabe din generaţia mea, am devenit propriile modele. A trebuit să jonglăm cu bărbaţii arabi şi să ne confruntăm cu o mai mare rigiditate culturală decât femeile din Occident. Ca urmare, mi-ar plăcea să cred că noi, sărmanele şi asupritele femei din orient avem, de fapt, de împărtăşit lecţii utile şi câştigate din greu, lecţii ce s-ar putea dovedi utile pentru oricine doreşte să prospere în această lume modernă“, afirmă Leila, potrivit ted.com.
O întâmplare de la ultimul ei job, înainte să-ş înfiinţeze propria firmă, arată cum funcţionează societatea din Emirate: „Am lucrat cu un bărbat, să-i spunem John. Am lucrat foarte mult în echipă cu el sperând să observe cât eram de bună şi să mă susţină să devin partener în firmă. În afară de proiectele curente mă pasiona şi scriam despre puterea femeilor în economie. Într-o zi trebuia să fac o prezentare în faţa unor studenţi de MBA. John făcea parte din audienţă ascultând pentru prima dată detaliile studiului meu. Pe măsură ce avansam cu prezentarea, îl vedeam cu coada ochiului pe John. Faţa i s-a înroşit şi s-a lăsat în jos de ruşine. Mi-am terminat prezentarea şi audienţa mă aplauda, apoi ne-am grăbit la maşină. Acolo a izbucnit. „A fost inacceptabil ce ai făcut acolo! Eşti consultant, nu activist! (...) E periculos ce faci şi va afecta construcţia societăţii noastre". A făcut o pauză şi a adăugat: „Locul femeilor este acasă când au copii.
Pe măsură ce am avansat în carieră am primit multe încurajări dar am întâlnit adesea femei, bărbaţi, cupluri care aveau o problemă că eu şi soţul meu am ales să avem amândoi o carieră“, explică femeia.
De păreri similare s-a lovit la întâlniri cu prietenii care îi ziceau că nu e o mamă prea bună deoarece investeşte mult în cariera ei.
„Ca femei, aveţi două opţiuni în astfel de situaţii: puteţi decide să internalizaţi mesajele negative care vă sunt aruncate şi să simţiţi că aţi eşuat, că este greu să aveţi succes sau alegeţi să vedeţi că negativitatea celorlalţi este a lor şi să o transformaţi în combustibil personal. Am învăţat să aleg opţiunea doi şi am aflat că m-a ajutat. Este adevărat ce se zice: succesul este cea mai bună răzbunare. (...) Nici azi, bărbatul arab nu contribuie în mod egal în casă. Societatea nu se aşteaptă la asta şi chiar dezaprobă acest lucru. (...) Lucrurile se schimbă, dar în timp. (...) Am aflat, pe calea grea, că pentru a face asta trebuie să aplici abilităţile profesionale în viaţa personală. Trebuie să lucrezi la viaţa ta“, spune Leila Hoteit.
Mai puteţi citi:
Îmbrăcată în portul tradiţional, Dalia Mogahed a povestit, în luna februarie a acestui an, de pe scena TEDx cum a devenit în ochii unor americani din cercetătoare a comunităţilor islamice în suspect de terorism. Sentimentele care au încercat-o şi evenimentele prin care a trecut sunt covârşitoare. Iar mesajul ei e simplu: fanatismul e mortal, nu doar imoral.