Un documentar despre Maria Tănase, cenzurat de comunişti, proiectat la Cluj. „Proiecţionistul nu mai putea lipi pelicula de câte ori fusese tăiată”
0Clujenii pot să vadă miercuri, 13 noiembrie, la Casa Municipală de Cultură din Cluj un film despre Maria Tănase, regizat de Laurenţiu Damian. Pelicula a fost cenzurată de comunişti, iar regizorul retrogradat la funcţia de electrician la studiourile Sahia din cauza acestui film care o punea în valoare pe artistă.
„Centernar Maria Tănase“ se numeşte evenimentul din Cluj în cadrul căruia vor fi ascultate, miercuri, 13 noiembrie, de la ora 18.00, în sala 23 a Casei Municipale de Cultură (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3) audiţii muzicale inedite şi va fi vizionat filmul documentar „Maria Tănase“, regizat de Laurenţiu Damian şi cenzurat de comunişti.
Intrarea este liberă.
Filmul a fost turnat la jumătatea anilor '80 şi a fost interzis în perioada comunistă pentru îndrăzneala de a o pune într-o lumină prea strălucitoare pe artistă. Din regizor, comuniştii l-au retrogradat pe Laurenţiu Damian electrician la Studiourile Sahia.
Regizorul declara, în 2008, pentru jurnalul.ro, că doar patru înregistrări existau în arhiva studiourilor Sahia: două concerte, cântecul “La Moşi” şi înmormântarea.
“Sentimentul era de o lume care dispare, de o lume abandonată, la fel ca Maria (…) Filmul a fost vizionat de peste 50 de ori în şase luni. De fiecare dată mi s-a spus că e interesant, dar tot refuzat a fost. Aslep, proiecţionistul de la Sahia, nici nu mai putea lipi pelicula cu bandă adezivă de câte ori fusese tăiat şi derulat.
(…) Vreţi să auziţi cum a sunat motivaţia oficială de refuz? «Filmul aduce un mare deserviciu privighetorii cîntecului românesc, prezentînd o imagine decrepită a acesteia. Este un film sumbru, cu oameni bătrîni şi bolnavi care vorbesc despre Maria Tănase, în loc să prezinte lanuri de grâu şi câmpuri înverzite deasupra cărora să cânte privighetorile.» Semna tov. Dulea”, povestea regizorul.
Maria Tănase s-a născut la Bucureşti, pe 25 septembrie 1913. A debutat pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934. A fost remarcată de folcloristul Harry Brauner care a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva.
El este a sfătuit-o să-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare.
Dramaturgul Tudor Muşatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. Cariera sa propriu-zisă a început în anul 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonică.
A avut o carieră de succes, însă nu a fost ferită de momente dramatice: în anul 1940, Garda de Fier a distrus toate discurile Mariei Tănase, sub pretextul că acestea ar fi distorsionat folclorul românesc autentic.
Maria Tănase a încetat din viaţă răpusă de un cancer la plămâni, pe 22 iunie 1963.
Mai puteţi citi:
VIDEO Centenar Maria Tănase. Trupa Pink Martini îi aduce un tribut „păsării măiastre“