Tot mai mulţi oameni îşi introduc microcipuri sub piele. Motivele care stau în spatele acestei alegeri aparent bizare

În timp ce numeroşi oameni se feresc de microcipuri, din cauza credinţei că acestea ar putea reprezenta o capcană întinsă de diavol, mii de persoane aleg să îşi introducă astfel de miniobiecte sub piele.

Tot mai mulţi suedezi au ales în ultimii ani să-şi introducă sub piele microcipuri. Aceste microcipuri sunt cu totul speciale şi pot să înlocuiască fără probleme cardurile de credit, cartele de acces şi chiar pe cele de transport în comun. Potrivit Science Alert, din moment ce cineva poartă un astfel de implant sub piele, nu mai are de ce să-şi facă griji pentru că şi-ar putea pierde cardurile şi poate să renunţe liniştit la portofel. 

Totuşi, pentru multe persoane, ideea purtării unui microcip este considerată mai degrabă o distopie decât un lucru practic.Unii specialişti sunt tentaţi să creadă că această tendinţă a apărut şi ca urmare a bunăstării sociale. În realitate, motivele care stau la baza acestei alegeri sunt mult mai complexe, iar fenomenul reflectă într-o bună măsură pasiunea suedezilor pentru tot ceea ce înseamnă tehnologie nouă. 

Biohacking-ul e la modă în ţările nordice

Biohackerii sunt acei amatori de biologie care efectuează experimente în biomedicină, alegând să le facă în afara instituţiilor tradiţionale, precum universităţile, companiile medicale şi alte medii controlate ştiinţific.

Science Alert notează că biohackingul este considerat o adevărată cultură, având o diversitate aparte. Există  diferite grupuri secundare de biohackeri care au interese, scopuri şi ideologii aparte. În cadrul acestei diversităţi, există „hackeri wetare” şi transhumanişti.

Primii obişnuiesc să construiască echipamente de laborator din obiectele de uz casnic. De asemenea, asemenea, ei realizează experienţe jucăuşe în care plantele sunt modificate genetic pentru a deveni fluorescente, iar algele sunt folosite pentru a face noi tipuri de bere. În schimb, transhumaniştii se concentrează pe  îmbunătăţirea corpului uman, cu scopul, pe termen lung, de a îmbunătăţi rasa umană.

Biohackerii din America sunt diferiţi de cei din Europa

Deseori, biohacking-ul reflectă diferitele societăţi şi culturile în care se dezvoltă. De exemplu, biohackerii europeni diferă, în general, de omologii lor din America de Nord. Astfel, grupurile din America de Nord sunt mai degrabă preocupate să descopere şi să îmbunătăţească anumite tratamente prin intermediul plantelor. În schimb, grupurile de biohackeri din Europa se concentrează de obicei pe găsirea unor modalităţi de a ajuta oamenii din ţările în curs de dezvoltare sau de a se angaja în proiecte bio-artistice.

În schimb, potrivit Science Alert, biohackerii suedezi sunt diferiţi de cei din restul Europei. Cei mai mulţi dintre ei fac parte, în general, din mişcarea transhumanistă. La întrebarea: „de ce sunt suedezi atât de încântaţi să apeleze la microcipuri?” există mai multe răspunsuri. O variantă, nu neapărat cea corectă, ar fi că suedezii sunt mai dispuşi decât ceilalţi să-şi împărtăşească detaliile personale, simţindu-se în siguranţă în propria ţară. Mitul „suedezului naiv” care crede în guvernul şi instituţiile naţionale ale Suediei, este o exagerare, care a fost remarcată chiar de Ministerul Afacerilor Externe al Suediei. 

Moa Petersén, lector în cultura digitală la Universitatea Lund, crede că mai degrabă suedezii au încredere în tot ceea ce ţine de tehnologie. Asta şi pentru că guvernul de la Stockholm a investit serios, în ultimele decenii, în tehnologie, iar întreaga economie a ţării se bazează în prezent în mare parte pe exportul digital, serviciile digitale şi inovaţiile tehnologice digitale. Astfel, Suedia este unul dintre principalii exportatori de produse digitale, iar companii de succes, aşa cum sunt Skype şi Spotify, au fost înfiinţate în această ţară. Toate acestea au influenţat enorm cultura suedeză, iar mişcarea trashumanistă s-a bazat pe acest lucru, aşa cum Suedia a jucat un rol important în formarea ideologiei transhumaniste.