Ţările în care accesul la Facebook este interzis. Motivele pentru care reţelele sociale sunt cenzurate de liderii politici

Există lideri politici în lume care nu doresc ca locuitorii ţărilor pe care le conduc să aibă acces la reţelele sociale, de cele mai multe ori pe fondul temerilor că ar putea organiza mitinguri politice.

Una dintre ţările care şi-a depus candidatura la Uniunea Europeană, Turcia, apare într-un top al ţărilor care au blocat sau blochează încă accesul la Facebook, YouTube sau Twitter. Guvernul de la Ankara a îngrădit temporar, în mai multe rânduri, accesul la Facebook, în 2015, 2016 şi 2017, ani în care această ţară a fost marcată de tulburări politice şi sociale. 

Cum funcţionează cenzura în Coreea de Nord 

Considerată a fi una dintre cele mai izolate ţări, Coreea de Nord, a interzis accesul populaţiei la Facebook. Regimul comunist de la Phenian s-a temut în permanenţă de posibilele influenţe occidentale, astfel că a cenzurat  Internetul. Deşi o nouă reţea 3G este disponibilă vizitatorilor străini, pentru majoritatea populaţiei Internetul rămâne un tabu. Potrivit rednewswire.com, în Coreea de Nord funcţionează o reţea de intranet, Kwangmyong, care se pare că este cel mai folosit pentru a posta mesaje.

Un număr limitat de studenţi şi profesori universitari de la Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie de la Pyongyang au acces la internet, însă doar de la un laborator specializat. Chiar şi aşa, mulţi dintre ei au au ales să nu o folosească, pentru a nu fi nevoiţi să întocmească în fiecare lună raporturi stufoase către serviciile secrete.

Iran, ţara care a blocat şi apoi a deblocat accesul la reţelele de socializare

Iranul a blocat şi deblocat Facebook, Twitter şi YouTube începând din 2009, ca urmare a tensiunilor generate de alegerile prezidenţiale discutabile. Totuşi, spre deosebire de Coreea de Nord, liderii politici din Iran apelează la reţelele social media şi chiar şi preşedintele Hassan Rouhani are propriul său cont pe Twitter, dar accesul la aceste conturi poate fi obţinut doar printr-un server proxy.

Facebook a fost iniţial interzis în ţară după alegerile din 2009 pe fondul temerilor că mişcările de opoziţie au fost organizate prin intermediul site-ului. Dar situaţia s-ar putea schimba în bine, dat fiind că ministrul Culturii din Iran, Ali Jannati, a remarcat recent că reţelele sociale ar trebui să fie accesibile iranienilor obişnuiţi.

Facebook poate fi accesat într-un singur loc în China

Marele Firewall al Chinei, aşa cum este supranumit sistemul de filtrare a traficului pe Internet din această ţară, este unul dintre cele mai eficiente sisteme de cenzură din lume.

Facebook a fost blocat pentru prima oară în urma revoltelor uigurilor din iulie 2009, după ce serviciile secrete chineze au ajuns la concluzia că activiştii din Xinjiang folosesc acest site pentru a comunica şi a pune la cale noi planuri de revoltă. De atunci, Partidul Comunist Chinez a controlat agresiv internetul, ştergând în mod regulat mesajele şi blocând accesul la site-uri web.

Din punct de vedere tehnic, interdicţia privind Facebook a fost ridicată în septembrie 2013, dar numai într-o zonă de comerţ liber de 17 de kilometri pătraţi în Shanghai şi doar pentru a-i face investitorii străini să se simtă ca acasă. 

Ţara în care o oră de Internet costă o jumătate de salariu

Deşi Facebook nu este oficial interzis în Cuba, accesul la Internet şi la reţelele de socializare este restricţionat. Doar politicienii, unii jurnalişti şi studenţii medicali pot accesa în mod legal Facebook de acasă. Pentru cubanezul de rând, singura modalitate de conectare legală la online este via internet cafe. Numai că tarifele sunt incredibil de ridicate. O singură oră de acces nelimitat la Internet costă echivalentul a 6 sau 10 dolari americani, în funcţie de localul de internet cafe. Cum salariul mediu în această ţară este de aproximativ 20 dolari, Internetul rămâne un vis pentru cei mai mulţi cubanezi.

Accesul la Facebook în Pakistan şi Bangladesh a fost restricţionat în 2010, atunci când au circulat pe Internet imagini satirice cu profetul Mahomed şi cu mai mulţi politicieni. De atunci, autorităţile din cele două ţări supraveghează reţelele de socializare şi există numeroase restricţii.

Facebook a fost interzis şi în Egipt, în urmă cu şapte ani. Protestele masive ale populaţiei care au dus într-un final, în 2011, la înlăturarea preşedintelui Hosni Mubarak, au determinat reacţia autorităţilor. Pentru a-i împiedica pe demonstranţi să comunice prin intermediul reţelelor sociale, acestea au fost blocate timp de câteva zile. Situaţia a revenit la normal după căderea lui Mubarak, când accesul a fost restabilit.

Şi vietnamezii s-au lovit de probleme asemănătoare în 2009, când timp de o săptămână nu şi-au putut accesa conturile de Facebook. Problemele au fost remediate, numai că între timp a apărut Decretul 72, care a intrat în vigoare în septembrie 2013. Prin această hotărâre, guvernul vietnamez limitează accesul la Facebook şi interzice utilizatorilor să posteze link către ştiri sau alte site-uri de ştiri de pe site-ul social media.