„Sanscrita, limba mantrelor“, o expoziţie inedită despre moştenirea scrisă a Indiei
0La ideea cercetătoarei Mihaela Gligor, Biblioteca Academiei Române Cluj va găzdui, între 4 şi 8 mai, o expoziţie inedită intitulată „Sanscrita, limba mantrelor”. În cadrul acesteia, publicul va vedea, pentru prima dată, gramaticile şi cărţile lingvistului Sámuel Brassai, considerat ultimul mare savant al Ardealului. Vernisajul va avea loc luni, 4 mai, la ora 14.00.
Volumele prezentate în expoziţia ”Sanscrita, limba mantrelor” fac parte din Fondul Sámuel Brassai, ce poate fi văzut şi consultat la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca.
”Sámuel Brassai a fost un lingvist şi profesor transilvănean de etnie maghiară, fiind considerat ultimul mare savant al Transilvaniei. Este cunoscut, de altfel, şi pentru metodele sale pedagogice. În colecţiile sale a adunat un număr impresionant de volume, în limbile latină, română, maghiară, germană, franceză, engleză, gramatici sanscrite, siriace sau importante volume de poezie şi filosofie.
Gramaticile şi cărţile sale în sanscrită sunt expuse acum pentru prima dată”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.
Evenimentul, care va avea loc la Biblioteca Academiei Române Cluj, este organizat de Cluj Center for Indian Studies din cadrul UBB, Napoca, Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie ”George Bariţiu” şi Academia Română Filiala Cluj-Napoca.
Expoziţia precede cursurile de Limbă sanscrită (în engleză) şi de Cultură şi civilizaţie indiană oferite în anul universitar (în română) 2015-2016 de Cluj Center for Indian Studies studenţilor şi celor interesaţi.
Evenimentul se înscrie în manifestările dedicate Zilelor Filialei clujene a Academiei Române.
Cea care a avut ideea acestei expoziţii este cercetătoarea Mihaela Gligor (foto dreapta, credit foto: arhiva personală a Mihaelei Gligor), care a înfiinţat, în 2014, la Cluj-Napoca, primul centru de studii indiene din ţară, împlinind un vis mai vechi de-al lui Mircea Eliade.
Volume în sanscrită, expuse la Cluj FOTO: Mihaela Gligor, Biblioteca Academiei Românie din Cluj
Cărţi expuse în expoziţie
”În expoziţia de la Cluj veţi regăsi mai multe traduceri din operele lui Kālidāsa. Kālidāsa ("servitor al zeiţei Kāli") a fost cel mai important poet şi dramaturg hindus de la sfârşitul secolului al IV-lea d.Hr. şi începutul secolului al V-lea. Considerat cel mai mare scriitor de limbă sanscrită din India, opera sa reprezintă punctul culminant al poeziei culte clasice indiene. Capodopera sa absolută este drama Śakuntalā”, spune Mihaela Gligor, într-un comunicat.
Despre sanscrită, cercetătoarea spune că aceasta se numără printre primele limbi indo-europene scrise. E considerată o limbă clasică şi trece drept limbă contemporană oficială în India, unde există în jur de 200.000 de vorbitori fluenţi, toţi nenativi - îndeosebi oameni de cultură sau clerici.
”În ultimii ani au fost începute mai multe proiecte pentru a aduce din nou la viaţă această limbă antică. Sanscrita se foloseşte mai ales în ritualuri în Hinduism si Budism şi este studiată de cei cu interese în domeniul lingvisticii, alături de latină, greacă, tamilă sau telugu. Limba sanscrită clasică, în formatul prevăzut de gramatica Panini, apare jurul secolului al IV-lea î. Hr. Alfabetul folosit este Devanagari. «Sanscrita, inclusiv variantele ei, pāli si prākrit, are cea mai vastă literatură în tradiţia ateistă si agnostică ce există în orice altă limbă clasică, greacă, latină, evreiască sau arabă», spune Amartya Sen, laureat Nobel”, explică Gligor.
Pe lângă traduceri din operele lui Kālidāsa, la expoziţia din Cluj mai pot fi admirate exemplare din gramatici de sanscrită, dicţionare, lucrări ale celor mai importanţi oratori şi filosofi din India, un exemplar din ”Rig Veda” (o colecţie de imnuri vedice din India antică, considerată cea mai importantă dintre cele patru texte canonice hinduse cunoscute drept Vede).
Primul traducător al Rig Veda, spune Mihaela Gligor, este Max Müller, cel care a numit acest volum drept ”cea mai veche carte a existenţei”. ”În expoziţia de la Cluj veţi regăsi unul din primele şi cele mai complete dicţionare sanscrite apărute, alături de importante volume de sintaxă şi texte originale, folosite pentru aprofundarea limbii”, explică cercetătoarea.
Tot în expoziţie vor putea fi văzute drama ”Prabodha chandrodaya”, o poveste despre intelect şi puterile acestuia, nuvela romantică Kādambari de la mijlocul secolului al VII-lea e.n, dar şi epopeea ”Rājataraṃgiṇī”, o cronică a familiei regale scrisă în sanscrită de filosoful Kalhana, un Brahmin din Kashmir, cronică ce oferă primele surse istorice despre această regiune a Indiei.
Mai puteţi citi:
Dragostea dintre Maitreyi Devi şi Mircea Eliade a fost una dintre cele mari iubiri ale lumii, pe cât de frumoasă, pe atât de bine studiată, de-a lungul anilor, de cercetători. Mihaela Gligor, cercetător, organizează sâmbătă, 14 februarie, la Muzeul de Artă din Cluj, un eveniment dedicat acestei poveşti de iubire care a cutremurat milioane de suflete.
Cercetătoarea Mihaela Gligor (37 de ani) a înfiinţat anul trecut, la Cluj-Napoca, primul centru de studii indiene din ţară, împlinind un vis mai vechi de-al lui Mircea Eliade. Plecată pe urmele poveştii de dragoste dintre celebrul scriitor şi Maitreyi Devi, Mihaela a vizitat India şi a tradus în premieră în limba română şi corespondenţa dintre Maitreyi şi biograful american al lui Eliade.
Mircea Eliade şi Maitreyi Devi, istoria unei iubiri neîmplinite
Mircea Eliade, la 23 de ani, a întâlnit-o în India pe Maitreyi Devi (16 ani), cu care a trăit o intensă poveste de dragoste. El era ortodox, ea hindusă. Din cauza prejudecăţilor şi a tabuurilor din anii '30, cei doi au fost despărţiţi de familia fetei. După ce s-a întors în ţară, în 1933, el a scris romanul „Maitreyi”, iar ea, patru decenii mai târziu, „Dragostea nu moare”.