Remus Luca a pledat în 20.000 de procese

A ajuns decanul Baroului Cluj, deşi profesorii i-au recomandat Politehnica iar părinţii l-au vrut comerciant. Carnetul lui de avocat are data de 1 ianuarie 1949

Şi-a făcut liceul la Sibiu. „Ai mei au vrut să învăţ limba germană”. Pentru că avea bune abilităţi de a rezolva probleme de matematică, profesorii l-au îndrumat către Politehnică: „Luca, tu să duci faima liceului”. Planurile au fost schimbate, din cauza războiului. Astfel, a renunţat la Politehnica  din Timişoara din cauză bombardamentelor care au lovit oraşul.

În plus, trenul care trebuia să îl ducă la facultate a fost bombardat la Arad. Astfel, adolescentul Remus Luca lua drumul Sibiului, la Facultatea de Drept. Au început 1.600 de colegi, dar au terminat doar 140: „Profesorii erau foarte severi, pretindeau să învăţăm, cu o amabilitate descumpănitoare”.

Record de cauze

Şef de promoţie, a făcut cerere de intrare în Baroul Cluj. S-a aprobat după 9 luni. Carnetul de avocat are data de 1 ianuarie 1949. În stagiu era fericit că primea dosare. „Le primeam seara, iar dimineaţa trebuiau cunoscute”. Intra primul în Palatul de Justiţie şi ieşea printre ultimii. Nu a lipsit niciodată de la dezbateri. În cei 60 de ani a susţinut peste 20.000 de cauze.

Nu i-au plăcut penalele: „Trebuia să-i înveţi pe oameni să mintă. Nu mi-a plăcut minciuna”. Învăţătura părinţilor l-a călăuzit. „Să nu minţi, să nu înşeli şi să nu păcăleşti”. Când a simţit că nu se mai poate, a părăsit conducerea Baroului. I se ceruse să accepte un avocat în Barou, contra cost.

Au vrut să-i însceneze un flagrant

A rezistat în ciuda schimbărilor succesive de regim, fără înregimentare politică: „Au vrut să mă înscrie în partid, dar am refuzat”. Pentru că era fiu de comerciant, dosarul său pentru cariera didactică a fost respins. Tot din această cauză, a intrat în vizorul Securităţii. După Revoluţie, a fost abordat de fostul securist al tribunalului. Acesta i-a destăinuit că şeful Securităţii îi ceruse să-i pregătească un flagrant, pentru a-l aresta. Nu a mers. „Părinţii m-au avertizat să nu iau bani necuveniţi”.

A avut multe satisfacţii, legate de pledoarii, în care investea energie. Are şi regrete. Nu a reuşit să-l salveze pe tatăl său de închisoare, pentru că nu a predat aurul familiei. Nu poate uita imaginea tatălui, închis sub cerul liber, în iarna anului 1959, pe malul Dunării. A reuşit să-l transfere la Aiud, printr-un artificiu juridic, unde a trecut cu bine peste iarna aspră.

profil
NĂSCUT. 18 august 1925, Ocna Mureş
STUDII. Liceul Gh Lazăr Sibiu, Facultatea de Drept- UBB Sibiu, Cluj
EXPERIENŢĂ. avocat Baroul Cluj
FAMILIE. căsătorit, 2 copii

întrebări şi răspunsuri

Cum se intra pe vremuri în Barou?
Pe bază de rezultate profesionale. Nu se plătea nicio taxă. Iar pentru conducere, era figuraţie. Decanul era de fapt numit de la partid.

Care este diferenţa dintre avocaţii de odinioară şi cei de astăzi?
Trebuiau să cunoască sistemele legislative din Austria şi Franţa, care funcţionau pe teritoriul proviciilor noastre. Unificarea dreptului a avut loc mult mai târziu decât Marea Unire. Luptam practic împotriva sistemului. Avocaţii aveau propria conştiinţă. Eu am avut principiul să fac ceva în viaţă să pot trăi cu capul sus.

Cum erau judecătorii?
Când am intrat în Barou, magistraţii erau volubili, mergeau la biserică, mai ales când aveau de soluţionat dosare grele. Oameni cu educaţie aleasă, se respectau între ei după valoarea profesională. Erau respectaţi chiar şi când mai greşeau neintenţionat. Unul, Linzmeier şi-a atacat propria sentinţă. Aceştia au fost pensionaţi. Alţii s-au înscris în partid, doar pentru avansare mai rapidă în carieră.

Cum erau justiţiabilii?
Au dobândit mentalitatea comunistă. Preferau să meargă la partid, decât la tribunal, pentru rezolvarea unor probleme.

Când se va reforma sistemul judiciar?
Aş fi fericit să nu se reformeze, dar să ne întoarcem la principiile de drept şi conştiinţa din perioada interbelică. Va dura însă, tot atât timp cât a fost compromisă justiţia de regimul comunist.

ce-i place
Că a reuşit să obţină în instanţă retrocedarea Catedralei Greco- Catolice Schimbarea la Faţă, în ciuda atmosferei potrivnice din justiţie. Că a avut dascăli şi părinţi care l-au călăuzit să fie cinstit în viaţă şi să fie mândru de educaţia românească.

ce nu-i place
Că avocaţii de astăzi au mai rar decât cei de odinioară, pasiunea de războire pe principii de drept.