„În final, asta e tot ceea ce contează: să faci bine“. Cine e fotograful care a arătat oamenilor cealaltă faţă a României
0Fotografiile emoţionante din creierii Apusenilor cu tanti Salvina şi nea Niculiţă, cei doi bătrâni care locuiesc într-un cătun din judeţul Alba şi pentru care oameni s-au mobilizat să le facă iarna mai blândă, au fost făcute de Horia Mihai Gligor, un operator IT în vârstă de 33 de ani, din Brad.
„Nu a fost o campanie de la bun început. Totul a început de la prietenul meu, Ion Crişan, din Abrud, care i-a găsit pe cei doi bătrâni din Mogoş în drumurile lui ca distribuitor de marfă.
Mai apoi, într-o duminică oarecare, alături de prietenii mei de la Brad, Marius Turc, Benea Jurca şi Andrei Mîndula, am plecat spre Abrud, unde ne-am întâlnit cu Ion Crişan. Împreună am mers la cei doi bătrâni cu de-ale gurii, fiecare ce am crezut că e nevoie.
Ajunşi la Mogoş, am făcut fotografii, am stat cu ei de vorbă. A fost şi cineva de la televiziune - Antena 1 - şi a făcut un reportaj. A doua zi, am apărut la tv - nu ne aşteptam la aşa ceva. Am făcut un album cu fotografii şi l-am postat pe Facebook.
În acest fel, oamenii de pretutindeni au aflat despre cei doi bătrâni. Campania de ajutorare a venit firesc. Scopul nostru a fost să cumpărăm şi să montăm două panouri fotovoltaice, pentru a avea lumină în case. Radio Cluj a intrat partener la campania noastră şi astfel, cu ajutorul românilor cu suflet mare, am reuşit, în cele din urmă, să ne atingem scopul“, ne povesteşte Horia Mihai Gligor, un IT-ist pasionat la culme de fotografie.
Emoţia şi mesajul pe care-l transmit imaginile puse de Horia în albumul foto pe Facebook - care a atras simpatia oamenilor de bine, oameni care s-au mobilizat şi le-au dus lumină în case - sunt copleşitoare: de la tristeţea traiului modest, aspru, şi a singurătăţii din casele bătrânilor până la chipurile lor brăzdate de vreme, amintiri şi de bucuria, mirarea, că oameni străini le-au trimis din puţinul lor.
Fotografiile vorbesc de la sine.
Tanti Salvina FOTO Horia Mihai Gligor
Imagine din casa lui nea Niculiţă FOTO: Horia Mihai Gligor
Tanti Salvina şi nea Niculiţă din Apuseni alături de Ion Crişan FOTO Horia Mihai Gligor
Lecţie de unitate. „Împreună putem face lucruri nebănuite“
Experienţa din comuna Mogoş îi confirmă lui Horia (foto în dreapta, foto: arhivă personală) credinţa că noi, oamenii, putem face împreună lucruri minunate.
„Am învăţat să fiu recunoscător pentru ceea ce am. Şi am mai învăţat că atunci când pot să schimb ceva în bine, în jurul meu, trebuie să acţionez. Fără a sta prea mult pe gânduri. Noi toţi ar trebui să facem asta. Împreună putem face lucruri nebănuite. Şi, în final, asta e tot ceea ce contează: să faci bine. Sentimentul pe care l-am încercat atunci când i-am văzut pe cei doi bătrâni cu lacrimi de bucurie în ochi a fost nemaipomenit. Nu există împlinire mai mare“, mărturiseşte Horia.
Pentru el, fotografia este mai mult un hobby. Ar fi bine să se întreţină din fotografie şi speră să reuşească, într-o bună zi. Până atunci rămâne un IT-ist pasionat cu aparatul foto la gât.
„O fotografie este o clipă din viaţă... peste ani şi ani, o fotografie îţi poate trezi o amintire poate uitată. Prin fotografie încerc să păstrez, nealterat, timpul. Încerc să îl ţin pe loc“, zice el. Cele mai frumoase fotografii le-a făcut prin satele uitate de lume din Apuseni, în special în localitatea bunicilor săi, Bucium Poieni din judeţul Alba.
Prin poza perfectă înţelege poza care spune o poveste. Ne dă şi câteva exemple: casele cu acoperişuri din paie, ceaţa dimineţii, culorile toamnei, amprenta albă a iernii, un chip aparte.
Peisaj din Buces-Vulcan, judeţul Hunedoara FOTO Horia Mihai Gligor
„Fiecare fotografie spune ceva. Trebuie doar să vezi dincolo de obiectiv şi să surprinzi momentul potrivit“, consideră el.
Câteva dintre imaginile sale ilustrează coperţi de cărţi precum „Cluj-Napoca. Imaginile unei capitale europene“, apărută în 2015 la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, peisajul de pe coperta volumului „Profesor Mircea Eliade: Reminiscenţe“ - scris de Mihaela Gligor şi Mac Linscott Ricketts, şi apărută în 2008 la Codex Publishing House, dar şi coperta unei reviste de socio-umane scoasă de filiala clujeană a Academiei Române.
O parte din oamenii de bine care i-au ajutat pe bătrânii din Apuseni FOTO: Horia Mihai Gligor
Mai puteţi citi:
Nicolae Moişiu şi Salvina Stanc sunt doi bătrânei de 84 de ani şi 80 de ani care locuiesc în vârf de munte, în cătunul Ciocăneşti, comuna Mogoş, din Apuseni. Locuiesc singuri de zeci de ani şi au ajuns aproape la capătul puterilor. Rudele pe care le mai au fie au uitat de ei, fie sunt tot în vârstă şi nu mai pot să îi ajute.
Pentru prima dată în viaţă, doi bătrâni de 80 de ani din Apuseni au lumină în case
Doi bătrâni dintr-un sat din Apuseni, care trăiesc singuri de zeci de ani, au pentru prima dată în viaţă lumină în casele lor. Câţiva oameni cu suflet mare au adunat o sumă de bani cu care au cumpărat două panouri fotovoltaice pe care le-au montat la locuinţele lui tanti Salvina şi nea Niculiţă, din satul Ciocăneşti, comuna Mogoş.