Finanţele au câştigat la păcănele
0Taxele din jocuri de noroc încasate la bugetul de stat s-au dublat în 2009, faţă de anul precedent. Finanţiştii spun că s-a făcut în sfârşit ordine în acest domeniu încărcat de evaziune. Jucătorii afirmă că, că odată microbul intrat, doar moartea te mai scoate din sălile de joc.
Bilanţul colectărilor de taxe la bugetul de stat, pe anul 2009 arată clar un an de criză. În timp de majoritatea indicatorilor au fost sub anul precedent, în mod paradoxal, la jocurile de noroc încasările s-au dublat.
Actorii din domeniul jocurilor de noroc văd destul de diferit fenomenul, aparent paradoxal în vârful de criză economică.
Jucătorii spun că odată microbul intrat, doar moartea te mai scoate din sălile de joc. Finanţiştii spun că s-a făcut în sfârşit ordine în acest domeniu încărcat de evaziune. Patronii sălilor susţin că din contră, taxele au devenit insuportabile şi că firmele mici sunt condamnate la dispariţie.
Unele aparate sunt mai prietenoase
Un clujean care băga de zor la păcănele, într-o sală din centrul, Nicu Pop, care se recomandă om de afaceri, spune că s-a apucat de joc la încă de după revoluţie: „Schimbam bani pe stradă. Intram să ne încălzim la barul din apropiere”. Ca să treacă timpul mai puneau şi câte un jeton la slot. Câteodată se putea opri, câteodată nu. „Ajunsesem să joc şi câştigurile din valută pe două trei săptămâni”, îşi aminteşte Pop.
Un alt client, Persida Toma are altă viziune asupra jocului: „Un profesionist nu se opreşte la o singură sală. Trebuie să cunoşti toate aparatele. Unele sunt mai prietenoase”. Jocurile de noroc sunt ca un sport pentru el: „E ca şi mingea de fotbal. Una sare mai bine, alta e tare de te poate răni”. E cunoscută în majoritatea barurilor mici, atât în centru, dar şi prin cartiere. „Chiar ieri am câştigat 2000 de lei. I-am pus pe toţi la bătaie”, spune clujeanul. Pe întreaga zi a ieşit însă în câştig. Are un fond de rezervă peste care nu trece. Chiar dacă nu o recunoaşte direct, sugerează că s-a împrietenit cu câteva casieriţe: „Ţi-ar trebui o viaţă să ştii care din aparate sunt mai apropiate de câştigul maxim şi care dă satisfacţii mai rapide”.
Marius Zamfir, un profesor universitar, îşi încearcă şi el norocul la păcănele. Nu îşi permite să joace mult. Îşi drămuieşte banii doar pentru câteva încercări.
Clujenii şi timişorenii, în topul încasărilor
Administratorii de firme nu împărtăşesc optimismul inspectorilor de la Administraţia Finanţelor. A fost un an foarte greu. Legislaţia s-a modificat, taxele fiind majorate foarte mult.
Ion Bradea, director de marketing în firma Metropolisgrup, cu sediul în Bistriţa, care are puncte de lucru în toată ţara, vorbeşte despre condiţiile de licenţiere, care s-au înăsprit drastic: „Taxele au crescut de circa şapte ori. Din calculele noastre încasările au scăzut în partea a doua a anului trecut“. Noroc cu zonele în care jucătorii continuă să frecventeze sălile de joc. „Clujenii şi timişorenii sunt în topul încasărilor la nivel naţional”, spune Bradea.
Ordonanţa de Urgenţă nr 77 din 2009 a fost primită prost de firmele mici, care văd prin aceasta un pas spre faliment. „A fost dată pentru cei mari”, spun mai mulţi reprezentanţi de firme pe un forum de specialitate de pe internet.
Încasări duble la Cluj
Potrivit Administraţiei Finanţelor Publice din Cluj, în 2009 au fost vizate 7.691 licenţe pentru aparatele electronice de jocuri de noroc şi au fost încasate 1,6 milioane de euro din taxe. În anul precedent, 86 de agenţi economici au vizat doar 6.288 licenţe şi au vărsat circa 700.000 de euro.
Astfel, licenţa de organizare de săli de joc se taxează cu suma de 25.000 lei anual, iar taxa pentru obţinerea autorizaţiei de exploataţie este de 8.000 de lei anual pentru fiecare aparat în parte, idiferent că este ruletă sau poker electronic.