„Fabrica” de drapele din apartamentul unei clujence
0O clujeancă şi-a amenajat în apartament o mini-fabrică de steaguri. „Orice om are un destin. Al meu e legat de steaguri”, spune clujenaca Ana Văran, care confecţionează drapele de când se ştie.
Primul contact cu steagurile l-a avut acum mai bine de 30 de ani, când a început să lucreze la România Muncitoare. „Pe vremea aceea, făceam mii de steaguri. Mai ales la evenimente, la 23 august, la 1 decembrie. Era mult de muncă, mai ales că în fosta stemă a României erau nu mai puţin de 12 culori”, îşi aminteşte Ana Văran, care spune că, pe lângă steaguri, mai lucra şi la eşarfe din caşmir sau fulare: „Erau toate de calitate excepţională. Acum, nu mai există aşa, ca pe vremuri”.
Viaţa ei a avut un moment de cotitură în 1992, când a rămas şomeră. „S-a închis fabrica, dar eu tot nu am renunţat. Ştiam să fac un singur lucru, steaguri, astfel că mi-am, făcut o firmă, care de atunci funcţionează. Chiar şi după ce am avut un accident rutier, nu m-am lăsat”, povesteşte Ana Văran.
Din 1992, de când şi-a amenajat în apartament o mini-fabrică de steaguri, a realizat mii de drapele. A ajutat-o foarte mult – spune ea – faptul că încă de la început a fost apreciată pentru calitatea lucrărilor, astfel că a început să aibă tot mai multe comenzi. „Lucrez şi pentru instituţii publice, pentru unităţile militare… pentru oricine e serios şi îmi apreciază munca”, afirmă ea.
Nelipsită de la serbările câmpeneşti
Cei mai mari „fani” ai lucrărilor pe care le realizează sunt cei care participă la tradiţionalele sărbători câmpeneşti din Ardeal, de unde nu lipseşte niciodată. Fie că e vorba de sărbătoarea de la Crucea Iancului, din Mărişel, fie că e vorba de cea de la Muntele Găina sau cea de la Ţebea, Ana Văran şi soţul ei sunt nelipsiţi, alături de standul plin de steaguri tricolore. „Mă cunoaşte deja toată lumea pe acolo”, se mândreşte clujeanca.
Deşi a realizat, de-a lungul anilor, numeroase „steaguri-vedetă”, precum drapelul României care a „îmbrăcat” Crucea de pe Cetăţuie la inaugurare sau drapelul Uniunii Europene care a acoperit faţada Casei de Cultură a Studenţilor în momentul aderării României la UE, Ana Văran afirmă că nu poate să aleagă o lucrare preferată: „Toate îmi sunt la fel de dragi. Indiferent cât de mari sunt, indiferent unde se află”.
Şi totuşi, spune ea, foarte aproape de suflet îi este un drapel al României, din mătase, care îi întâmpină pe turiştii care vizitează Mormântul Sfânt, din Ierusalim.
Cât timp vă ia până faceţi un steag?
Spre exemplu, un steag al României, cu dimensiunile standard, adică 90x145 de centimetri, îl fac în 35 - 40 de minute. Altele durează mai mult, cum ar fi cele ale Marii Britanii, SUA, UE sau NATO.
Au existat steaguri pe care aţi refuzat să le faceţi?
Da, bineînţeles. Cineva mi-a cerut odată să îi fac un steag cu svastică. Am refuzat. Nici măcar steaguri cu stema comunistă nu mai fac. Ştiu şi eu care sunt legile şi sub nicio formă nu le încalc.
Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită la Cluj
Ziua Drapelului Naţional este sărbătorită azi şi la Cluj, în Piaţa Avram Iancu. Începând cu ora 11:45 este programată Slujba de Sfinţire a Drapelului, oficiată în Catedrala Mitropolitană, iar la ora 12:00, la catarg va avea loc întâmpinarea oficialilor și prezentarea onorului. Ceremonialul va cuprinde primirea Drapelului Naţional, binecuvântarea religioasă, momentul înălţării Drapelului şi intonarea Imnului de Stat al României.
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr.96 /1998, şi se sărbătoreşte în fiecare an, în 26 iunie.