Expert român, despre cum acţionează vaccinul anti-COVID: „E ca lunetistul care ţinteşte exact unde trebuie”
0Imunologul Ştefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford, a vorbit cu „Adevărul” despre provocările campaniei de vaccinare, despre vaccinurile anti-COVID, dar şi despre riscurile unei posibile alte pandemii.
Ştefan Dascălu a coordonat de curând un proiect însuşit de Guvernul României „Recomandările experţilor pentru pregătirea campaniei de vaccinare”, la care şi-au mai adus contribuţia şi alţi experţi, Oana Geambaşu (Harvard), Răzvan Cherecheş (Iowa University, UBB), Gabriel Diaconu, Gindrovel Dumitra, Emilian Damian Popovici, Ovidiu Covaciu şi col. dr. Valeriu Gheorghiţă.
În opinia lui Dascălu, România ar fi trebuit să înceapă mai devreme campania de informare a publicului cu privire la vaccinare şi spune că deşi au existat contacte cu Cabinetul Orban, autorităţile s-au limitat la promisiuni în acest sens.
„Împreună cu colegii mei am avut o serie de iniţiative, cum ar fi susţinerea unei campanii de vaccinare încă din luna mai. Din păcate nu s-a putut atunci. Probabil au fost alte priorităţi şi nu s-a înţeles că pentru succesul unei campanii de sănătate publică este necesară desfăşurarea unei campanii de informare din timp. Am ajuns cu iniţiativa respectivă chiar şi la premierul de atunci, ni s-a spus că se va face, dar a rămas în aer. Nu zic că din vina dumnealui, pentru că şi ei au avut presiune”, spune Dascălu.
Un alt proiect pe care ar fi vrut să-l ducă la bun sfârşit a fost de a analiza datele din ţară din punct de vedere epidemiologic, iar pentru acest lucru beneficia şi de sprijinul unui grup de experţi de la Oxford. Proiectul nu s-a concretizat din aceleaşi motive.
Rolul BOR
În schimb, ultimele iniţiative au fost primite cu interes de autorităţi. A fost şi cazul proiectului „Recomandările experţilor pentru pregătirea campaniei de vaccinare”, coordonat chiar de Ştefan Dascălu şi la care şi-au adus contribuţia numeroşi experţi români în sănătate publică.
În opinia sa, Biserica Ortodoxă Română poate şi trebuie să se implice pentru a-i informa corect pe oameni în tot ceea ce ţine de campania de vaccinare. De altfel, BOR, alături de alte culte, a făcut deja o serie de paşi în acest sens.
„În momentul de faţă, pentru orice campanie de sănătate publică acum, că e pe vaccin sau nu, cu cât accesăm mai multe canale de comunicare şi cu cât avem mai multă susţinere din partea unor personalităţi publice sau instituţii, cu atât campania respectivă va ajunge la mai mulţi oameni şi va avea credibilitate mai mare.
În România, vorbesc doar de Biserica Ortodoxă, sau este valabil evident ceea ce spun şi despre alte culte, dar BOR este majoritară din punct de vedere confesional în România şi poate susţine într-un mod activ şi poate îndruma credincioşii către aceste surse de informare. Totodată, le pot face mai credibile în ochii credincioşilor decât sunt fără ajutorul lor. Pentru că sunt foarte multe dezinformări care circulă şi care au la baza argumentaţia religioasă, lucruri care sunt false şi care se propagă foarte uşor. Prin susţinerea publică a autorităţilor religioase, campaniile de sănătate publică pot avea un impact mult mai bun”, explică specialistul.
Cum ne ajută vaccinul
Ştefan Dascălu a explicat şi cum acţionează vaccinul şi ce parte a sistemului imunitar o stimulează.
„Răspunsul imunitar poate fi foarte agresiv. Acea furtună de citokine este o manifestare foarte agresivă a răspunsului imunitar primar. Este prima linie de apărare. Când ne lovim, ne tăiem se inflamează zona respectivă. Este acea inflamaţie care reprezintă primul nostru răspuns a ceva care nu trebuie să se petreacă acolo.
În general, răspunsul acesta tocmai pentru că este nespecific ne ajută. Nu este necesar să existe mult mai mult control asupra lui pentru că de obicei se rezolvă. Pe lângă acesta avem şi răspunsul imunitar de memorie. Este acela prin anticorpi şi răspuns al celulelor T. Răspunsul acesta de memorie, cel pe care îl antrenăm cu vaccinul, reuşim să ţintim asupra virusului într-un mod specific fără a face stricăciuni în zona respectivă.
O analogie foarte simplă între sistemul imunitar nespecific şi cel al memoriei este practic un soldat cu o mitralieră care este legat la ochi. Noi ne trimitem soldatul pe câmpul de lupta şi trage în tot ce mişcă pe câmpul respectiv. Omoară şi duşmanul, dar în procesul respectiv s-ar putea să omoare şi câţiva aliaţi. În răspunsul imunitar de memorie avem un lunetist foarte bine antrenat care ţinteşte doar pe inamic.
Răspunsul de memorie rămâne şi ulterior, când reîntâlnim infecţia, o poate identifica şi o poate elimina într-un mod foarte rapid fără a crea acele stricăciuni ale informaţiei”, a mai spus Dascălu, care a atras atenţia şi asupra riscului ca pe viitor să ne confruntăm şi cu alte pandemii.
„Virusul de gripă aviară nu trece foarte uşor la om, dar are potenţialul prin capacitatea oricărui virus de a suferi mutaţii. Printr-un contact repetat cu oamenii, există acest risc ca virusul să sară această barieră a speciilor. Se întâmplă aceste lucruri, într-adevăr mai rar, dar se pot întâmpla. Atunci riscul este foarte mare, pentru că virusul, nefiind adaptat, şi sistemul nostru imunitar nefiind adaptat pentru a se lupta cu el, mortalitatea şi daunele provocate de el sunt foarte mari, peste 50%”, a încheiat Ştefan Dascălu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
EXCLUSIV Românul care a salvat traficul din New York: soluţii pentru aglomeraţia din Bucureşti