Cum va alege România refugiaţii pe care vrea să-i „adopte“. Cât de mult contează calificarea, limbile vorbite şi legăturile culturale

România va trebui să găzduiască în următorii doi ani circa 6.000 de refugiaţi din Siria, Eritrea şi Irak, conform deciziilor adoptate la nivelul UE. Criteriile de selecţie sunt similare până la un punct cu cele ale unui interviu de angajare, însă un accent important se pune pe familie şi legăturile sociale şi culturale.

România ar urma să primească în următorii doi ani peste 6.000 de refugiaţi din centre aflate în Grecia, Italia şi Ungaria, conform Consiliiilor din septembrie şi mai 2015. În decurs de un an începând din septembrie 2015, în România trebuie să ajungă un număr total de 2.475 de refugiaţi. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit în luna mai la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne acelaşi cu cel propus de CE în cazul României - 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646).

Cum sunt selectaţi refugiaţii

România se află pe locul 6 în topul ţărilor din UE în funcţie de numărul de refugiaţi pe care-i vor primi, în top fiind Germania (31.443), Franţa (24.031) şi Spania (14 931). Cea mai importantă întrebare care se pune, după stabilirea numărului acestora este: care sunt criteriile după care vor fi aceştia aleşi. Conform unui comunicat al Comisiei Euroepene „Fiecare stat membru numeşte funcţionari de legătură pentru a analiza care ţară de destinaţie este mai potrivită pentru integrarea refugiatului în funcţie de calificarea acestuia (ce profesie are-nr), abilităţile de limbă (limbile străine vorbite de refugiat-nr), familie (existenţa unor rude ale refugiaţilor în statele UE este unul dintre criteriile de bază, urmărându-se reîntregirea familiei-nr), legături sociale şi culturale”. Practic, aceşti funcţionari sunt trimişi în fiecare tabără de refugiaţi pentru a „alege” indivizii care au şanse cele mai mari să se integreze în ţările de destinaţie. În situaţia în care funcţionari din mai multe ţări vor să „adopte” acelaşi refugiat, situaţia se tranşează prin negocierea dintre aceştia. În România nu a ajuns încă niciun refugiat.  

Cum s-au decis cotele 

Mecanismul prin care s-a determinat numărul de refugiaţi care va fi alocat fiecărui stat membru al UE s-a făcut în funcţie de următoarele criterii: 40 la sută - mărimea populaţiei; 40 la sută din PIB, 10 la sută media numărului de cereri de azil din  cei patru ani anteriori datei stabilirii, 10 la sută - rata de şomaj.

Citeşte şi 

De ce refugiaţii s-ar integra mai bine în România decât în Germania. Trăsăturile psihologice care ne fac „fraţi”: spiritul de turmă şi credinţa într-un lider-tătuc

De ce are nevoie Europa de imigranţi. Infuzia de „sânge tânăr”, obligatorie pentru viitorul bătrânului continent: „Nu e un fenomen nociv, trebuie doar înţeles”