Conducerea UBB: „avem deja multe institute şi puţini cercetători”

„Simpla înfiinţare de institute noi nu este o soluţie”, arată într-un comunicat conducerea Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), ca urmare a dezbaterilor legate de proiectele Ministerului Fondurilor Europene pentru cercetare.

„Asistăm în ultimele zile la mai multe comunicate legate de proiectele Ministerului Fondurilor Europene pentru cercetare. Mai precis, se discută despre înfiinţarea unor noi institute şi de alocarea unor sume de miliarde de euro pentru astfel de demersuri.

Salutăm interesul şi disponibilitatea noilor guvernanţi pentru a susţine strategic cercetarea din România, deoarece numai aşa putem creşte competitivitatea ţării şi bunăstarea cetăţenilor. Dorim însă să punctăm ferm câteva lucruri, pentru ca un astfel de demers să fie cu adevărat relevant şi să nu ducă la irosirea de resurse vitale pentru ţară:

(1)      Proiectele majore trebuie gândite şi propuse de ministerul de specialitate (educaţie şi cercetare), în consultare şi cu principalii actori din sistemul naţional (universităţi/institute).

(2)      Resursele trebuie gândite pentru a dezvolta armonios ţara, consolidând dezvoltările paneuropene existente deja în sudul ţării şi iniţiind altele noi în Transilvania/Banat şi Moldova. În acest context, institutele propuse trebuie să devină vectori de creştere a bunăstării. Odată înfiinţate în marile centre academice, acestea pot susţine apoi proiecte regionale desfăşurate în alte universităţi/institute regionale şi/sau pot avea filiale regionale (inclusiv în Bucureşti).

Noi avem deja multe institute şi puţini cercetători. Aşadar, simpla înfiinţare de institute noi nu este o soluţie. Apoi, concentrarea resurselor trebuie făcută multicentric, fiecare centru devenind apoi factor de dezvoltare regională, iar centrele şi reţelele lor regionale constituind apoi reţele naţionale care pot susţine eficient competitivitatea ţării. Neangajarea unei astfel de viziuni echilibrate va duce la irosirea de resurse financiare – concentrate în zone în care nu mai pot avea un efect major –, umane – ignorându-se capitalul uman din marile centre academice – şi la adâncirea inegalităţilor dintre diverse zone ale ţării, totul cu impact negativ asupra dezvoltării ţării şi a bunăstării cetăţenilor.