Cercetătoarea care-l promovează pe Eliade în China: „Aş dori să văd un mai mare respect pentru carte în România“

La Târgul Internaţional de Carte de la Beijing, al doilea din lume ca importanţă, s-au lansat traduceri ale unor cărţi româneşti în chineză. Cercetătoarea clujeană Mihaela Gligor, autoarea mai multor volume despre Mircea Eliade, a fost unul dintre membrii delegaţiei.

„Cultura română, în special, are un bun renume în China“, spune Mihaela Gligor, cercetătoare la filiala din Cluj a Academiei Române, recent întoarsă de la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing. Aventura ei în îndepărtata Chină a inclus nenumărate întâlniri cu cartea, lansări, diverse evenimente şi prelegeri, inclusiv una despre Mircea Eliade şi folclorul românesc, dar şi o întâlnire aparte, cu un simbol ce continuă să fascineze generaţii: Marele Zid.

Târgul Internaţional de Carte de la Beijing, Beijing International Book Fair 2018, ajuns la a 25-a ediţie, s-a desfăşurat între 22 şi 26 august într-un spaţiu expoziţional uriaş, New China International Exhibition Center. România a participat pentru a patra oară cu stand propriu şi un program de evenimente gândit să promoveze literatura şi cultura română în acest colţ de lume. Mihaela povesteşte că acest târg a fost fondat în 1986, e al doilea târg ca mărime din lume şi constituie una dintre cele mai performante platforme de negociere şi tranzacţionare a drepturilor de autor, a importul şi exportului de publicaţii, precum şi de promovare a produselor editoriale.

La standul României au putut fi consultate materiale de promovare a editurilor şi scriitorilor români, albume şi cărţi publicate de Editura ICR, apariţii editoriale finanţate prin programele derulate de Centrul Naţional al Cărţii.

Priveliştea pe care o avea Mihaela Gligor de la camera de hotel din Beijing  FOTO: arhiva personală Mihaela Gligor

Un chinez l-a interpretat pe Enescu la nai de Ziua Limbii Române

„Nu am văzut atâtea cărţi laolaltă în viaţa mea. New China International Exhibition Center a fost cel mai mare spaţiu expoziţional pe care l-am văzut vreodată. A depăşit cu mult tot ce am văzut în India şi am văzut şi acolo multe. Imaginaţi-vă tot centrul Clujului, din Piaţa Mihai Viteazu până în Piaţa Unirii şi până la Biblioteca Centrală Universitară şi Teatrul Naţional. E un spaţiu mare! Târgul de la Beijing era mai mare! Un complex expoziţional imens, dotat cu tot ce trebuie; un adevărat oraş dedicat cărţii, un loc al întâlnirilor interculturale, un ocean de cărţi, scriitori şi editori din toate colţurile pământului; o piaţă de carte extraordinară şi milioane de cititori interesaţi“, povesteşte Mihaela.

La Beijing a ajuns la invitaţia Institutului Cultural Român şi a Uniunii Scriitorilor din România, alături de poeţii Liviu Ioan Stoiciu, Peter Sragher, Robert Şerban şi Cătălin Mihai Ştefan, scriitorii Ilie Cristescu şi Adrian Lesenciuc, criticul literar şi scriitorul Marius Chivu, directorul editurii Vellant, Dan Pleşa. Delegaţia României la acest târg au mai făcut parte reprezentanţi ai ICR Bucureşti şi ICR Beijing.

La standul României de la Târgul Internaţional din Beijing  FOTO: arhiva personală Mihaela Gligor

Cercetătoarea clujeană spune că a avut un program plin: mai multe întâlniri de promovare a literaturii române şi lecturi publice, întâlniri cu editori, prelegeri ştiinţifice, lansări de carte, recitaluri de poezie. De Ziua Limbii Române, pe 24 august, continuă Mihaela, a avut loc o manifestare dedicată Centenarului, tradusă în chineză: lectura publică a piesei „Prima zi a ultimei luni“, de Ilie Cristescu. „În deschiderea programului, Rapsodia Română a lui George Enescu s-a auzit la Târgul de carte de la Beijing, la nai, în interpretarea unui minunat student chinez, îndrăgostit de muzica şi folclorul românesc“, afirmă cercetătoarea.

Tot atunci, la târgul din Beijing, s-a vorbit despre Eliade. În prezentarea sa, Mihaela Gligor a amintit despre pasiunea lui Eliade pentru folclor:

„Fascinant în această devenire a istoricului religiilor este că folclorul a constituit, mereu, atât un punct de plecare, cât şi un imbold de a trece dincolo, de a explora şi acele lucruri care par, la prima vedere, de neînchipuit, dar care, odată pătrunse, ne mijlocesc întâlnirea cu o lume plină de sens şi semnificaţie. Despre acest subiect am vorbit eu la Beijing şi mă bucur că am avut această nemaipomenită oportunitate. Am avut emoţii mari, însă m-am bucurat că preţ de câteva minute l-am dus pe Eliade acolo şi am reuşit să împărtăşesc câte ceva despre folclorul românesc unui public curios, generos, cu adevărat interesat de cultura noastră“.

„Eminescu, Blaga sunt cunoscuţi în China“

„La Beijing, la toate standurile, oamenii zâmbeau. Mângâiau cărţile şi zâmbeau. Pentru mine, cel puţin, a fost minunat să văd asta!“, mărturiseşte Mihaela. Crede că la orice târg de acest gen, vedetă e cartea, nu autorul. „Târgurile acestea sunt făcute pentru ca noi să explorăm, prin intermediul cuvintelor scrise, lumea. Din toate punctele de vedere! Să ne cunoaştem şi să învăţăm să ne respectăm, ca oameni“, consideră cercetătoarea din Cluj. Fascinată de atitudinea chinezilor faţă de carte, mărturiseşte: „Mi-aş dori să văd un mai mare respect pentru carte şi în România. Avem poeţi şi scriitori minunaţi. E timpul să îi preţuim aşa cum se cuvine şi să le respectăm munca. Cultura noastră a ajuns până în China (şi peste tot în lume) datorită acelora care aştern, neobosiţi, cuvinte potrivite“.

Un volum bilingv român - chinez „Eminescu. Poezii” a fost lansat la ediţia din acest an a târgului de către profesorul Ding Chao. „Proza scurtă românească a intrat şi ea în vizorul editorilor chinezi, în special prin revista Iocan (n. r. realizată de Marius Chivu şi Dan Pleşa)“, explică Mihaela Gligor.

Potrivit acesteia, „poezia românească sună bine în China şi este apreciată“. Dovezi sunt traducerile mai multor antologii de poezie. „Eminescu, Blaga şi alţii sunt cunoscuţi în China. (...) Orice prezenţă la asemenea manifestări culturale ajută la îmbunătăţirea şi promovarea imaginii României. Anul viitor, România va fi ţară invitată la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing“.

Pe 22 august s-au lansat şi traducerile în limba chineză ale lucrărilor „Istoria românilor“, de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi „Poezii“ de Peter Sragher, apărute la Editura Universitară Renmin.

Delegaţia României la târg   FOTO: arhiva personală Mihaela Gligor

Întâlnirea cu Marelui Zid

Deşi a vizitat oraşul doar noaptea din pricina programului încărcat, Beijingul a impresionat-o prin arhitectură, curăţenie, latura sa cochetă şi mulţimea de verde din atâtea construcţii care de care mai futuriste.

„Piaţa Tiananmen am văzut-o târziu în noapte. Era liniştită, mult prea liniştită, scăldată în lumina lunii. Poate dacă o vedeam pe timpul zilei simţeam altfel. Aşa, noaptea, clipele petrecute în Piaţa Tiananmen au avut o aură romantică, de-a dreptul“, spune cercetătoarea. Zâmbeşte când povesteşte asta. Şi apoi adaugă:

„Nu m-am gândit niciodată că o să ajung să văd Marele Zid Chinezesc. A fost atât de intimidant! Părea un dragon uriaş care se odihneşte pe crestele munţilor. Majestuos! Păşeam şi cuprindeam cu privirea până departe în zare! Zidul se întindea cât vedeam cu ochii. Blocuri mari de piatră, creneluri şi turnuri, porţi magnifice! O încântare! Iar povestea construirii lui e  şi mai remarcabilă şi spune atât de multe despre unitatea poporului chinez. Abia când am ajuns acolo, sus, pe Zid, la Mutianyu (n. r. denumirea zonei din Zid pe care a vizitat-o; foto mai jos, credit: arhiva personală a cercetătoarei), am realizat cu adevărat că sunt atât de norocoasă“.

Mai puteţi citi:

FOTO Cercetătoarea premiată în India pentru munca din România. Mihaela Gligor: „M-am gândit că Eliade ar fi mândru de mine“

Mihaela Gligor a luat un premiu în India pentru munca sa de cercetare despre Mircea Eliade. De ani buni publică cărţi inedite despre marele scriitor, a înfiinţat la Cluj primul Centru de Studii Indiene din România, împlinind astfel un vis mai vechi de-al scriitorului. Iar ca să dea şi mai multă semnificaţie momentului, românca şi-a ridicat premiul îmbrăcată în ie.

Moaţa care a căutat urmele iubirii din „Maitreyi“ în India: „Mircea Eliade mi-a schimbat viaţa, dar ca femeie, l-am urât“

Cercetătoarea Mihaela Gligor (37 de ani) a înfiinţat anul trecut, la Cluj-Napoca, primul centru de studii indiene din ţară, împlinind un vis mai vechi de-al lui Mircea Eliade. Plecată pe urmele poveştii de dragoste dintre celebrul scriitor şi Maitreyi Devi, Mihaela a vizitat India şi a tradus în premieră în limba română şi corespondenţa dintre Maitreyi şi biograful american al lui Eliade.

Mircea Eliade şi Maitreyi Devi, istoria unei iubiri neîmplinite

Mircea Eliade, la 23 de ani, a întâlnit-o în India pe Maitreyi Devi (16 ani), cu care a trăit o intensă poveste de dragoste. El era ortodox, ea hindusă. Din cauza prejudecăţilor şi a tabuurilor din anii '30, cei doi au fost despărţiţi de familia fetei. După ce s-a întors în ţară, în 1933, el a scris romanul „Maitreyi”, iar ea, patru decenii mai târziu, „Dragostea nu moare”.