Ce le spune specialiştilor mersul nostru. Legătura dintre viteza cu care ne deplasăm şi felul în care vom îmbătrâni

Folosind un test simplu al vitezei de mers, cercetătorii au obţinut rezultate mai mult decât neaşteptate. Asta în cadrul unui studiu special, care a fost realizat de specialiştii a două universităţi importante, King's College London şi Duke University din Statele Unite ale Americii.

Folosind un test simplu al vitezei de mers, cercetătorii au obţinut rezultate mai mult decât neaşteptate. Asta în cadrul unui studiu special, realizat de speialiştii de la King's College London şi Duke University din Statele Unite ale Americii.

Oamenii de ştiinţă au putut astfel să măsoare procesul de îmbătrânire, iar reprezentanţii echipei de cercetători au declarat că descoperirea lor a este una cu rezultate suprinzătoare. Astfel, autorii studiului spun că, în cazul persoanelor care merg mai încet decât în mod normal nu doar corpul îmbătrâneşte, ci şi faţa, iar creierul se micşorează. Altfel spus, viteza de mers pe care oamenii având vârste de peste 40 de ani o au ar reprezenta un bun indicator al gradului de îmbătrânire. Iar aici este vorba atât de îmbătrânirea corpului, cât şi de cea a creierului, notează BBC.

Potrivit sursei citate, adeseori medicii măsoară viteza de mers pentru a analiza starea generală de sănătate, mai cu seamă în cazul persoanelor cu vârste trecute de 65 de ani, deoarece este un bun indicator al forţei musculare, funcţionării optime a plămânilor, echilibrului, stării coloanei vertebrale şi a vederii.

Mergi încet? Rişti să ai probleme!

Nu în ultimul rând, o viteză redusă de mers la oamenii mai în vârstă a fost asociată, de către autorii studiului, cu un risc crescut de demenţă şi de declin cognitiv.

La acest studiu au participat ca voluntari aproximativ 1.000 de oameni născuţi în anii '70,  cu vârste apropiate de 45 de ani. Acestora li s-a măsurat viteza de mers şi au fost suspuşi la o serie de teste fizice. În plus, creierele lor au fost supuse unor teste şi au fost scanate pentru a se determina în ce măsură funcţionează optim. 

„Acest studiu a arătat că un mers domol este o problemă semnalată cu decenii înainte de vârsta bătrâneţii”, a declarat autorul principal al studiului, Terrie E Moffitt, profesor la Colegiul Regal din Londra şi la Universitatea Duke din SUA.

Conform sursei citate, chiar şi la vârsta de 45 de ani, a existat o importantă variaţie a vitezei de mers, cu o viteză maximă de doi metri pe secundă, (fără a se alerga).

Totodată, s-a constatat că, în general, voluntarii care se deplasau mai lent aveau tendinţa de a arăta semne de „îmbătrânire accelerată”, ceea ce însemna că funcţia plămânilor, dinţii şi sistemul lor imunitar se aflau într-o stare mai proastă decât în cazul celor care mergeau mai rapid.

O concluzie neaşteptată, după scanarea creierelor unor voluntari, a fost că persoanele care se deplasau mai lent erau de obicei predispuse să aibă creierele similare cu cele ale vârstnicilor. 

Iar cercetătorii au descoperit că pot prezice viteza de deplasare a celor de 45 de ani utilizând rezultatele testelor de inteligenţă, limbaj şi abilităţi motrice efectuate pe când aceştia aveau vârsta de trei ani.

Autorii studiului susţin că, în cazul copiilor care au crescut având o viteză a mersului mai mică de circa 1,2 metri pe secundă, s-a stabilit că aceştia aveau, în medie, un nivel de IQ cu 12 puncte mai scăzut comparativ cu nivelul celor care mergeau repede (1,75 m/s), 40 de ani mai târziu.

Autorii studiului consideră că diferenţele dintre starea de sănătate şi nivelul de inteligenţă pot fi determinate de alegerile făcute în privinţa stilului de viaţă sau o reflecţie a faptului că unii oameni au o sănătate mai bună de la începutul vieţii.

Cercetătorii sugerează că există unele semne timpurii în primii ani de viaţăm care pot să indice care va fi starea lor de sănătate ulterior, când vor fi adulţi. Nu în ultimul rând, cercetătorii au afirmat că  măsurarea vitezei de mers încă de la o vârstă cât mai fragedă ar putea fi o modalitate de a testa diverse tratamente pentru încetinirea îmbătrânirii. De altfel, mai multe feluri de tratamente, începând cu dietele scăzute în calorii şi până la utilizarea metforminei (n.r. - un medicament antidiabetic), sunt în prezent investigate în cadrul unor studii speciale.