Cât timp pot rămâne contagioşi pacienţii cu COVID-19 şi cum pot transmite virusul. Detaliile cu care cercetătorii nu se pun de acord
0Pandemia COVID-19 a luat prin surprindere autorităţile sanitare din întreaga lume, iar specialiştii s-au văzut nevoiţi să recunoască faptul că nu cunosc multe despre SARS-CoV-2. Astfel, specialiştii au ajuns să se contrazică în multe privinţe, inclusiv despre perioada în care un bolnav poate transmite mai departe acest virus, dar şi cum se transmite boala.
Cercetătorii germani au realizat unul dintre primele studii asupra unui grup de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus. Totul cu scopul de a stabili momentul în care o persoană diagnosticată cu COVID-19 poate fi externată, fără teama că va răspândi virusul mai departe.
La finalul studiului organizat de clinicile Charité din Berlin şi Schwabing din Munchen, în colaborare cu Institutul de Microbiologie al Armatei Germane, oamenii de ştiinţă germani au ajuns la concluzia că pacienţii COVID-19 nu mai sunt contagioşi doar atunci când analizele de laborator ale probelor recoltate din zona nazofaringiană şi fluidele expectorate prin tuse prezintă mai puţin de 100.000 de exemplare ale genomului virusului.
Totodată, cercetătorii au subliniat faptul că virusul infecţios a fost uşor izolat în probele derivate din gât şi plămâni, dar nu şi în cele de scaun, în ciuda concentraţiei ridicate de ARN a virusului. În acelaşi timp, analizele de sânge şi urină ale pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2 nu au scos în niciun caz în evidenţă prezenţa virusului, se precizează în studiul publicat în revista Nature.
Roman Wölfel, directorul Institutului de Microbiologie al Armatei Germane, a ajuns la concluzia că încărcătura virală ridicată din faringe, imediat după apariţia primele simptome, indică faptul că pacienţii care au COVID-19 sunt repede contagioşi, posibil chiar înainte să conştientizeze că sunt bolnavi.
„În acelaşi timp, capacitatea de infecţie a pacienţilor cu COVID-19 pare să depindă de încărcătura virală din faringe sau plămâni. Acesta este un factor important în decizia privind momentul în care un pacient poate fi externat cât mai repede în cazul unui deficit temporar de paturi libere”, a adăugat Wölfel, conform sursei citate.
Ipoteza profesorului Hendrik Streeck
Oamenii de ştiinţă nu au reuşit să se pună de acord nici în privinţa modalităţilor în care se poate transmite noul coronavirus. Recent, profesorul Hendrik Streeck, directorul Institutului de Virusologie de la Spitalul Universitar din Bonn, a declarat că noul coronavirus nu se transmite atât de uşor precum se crede.
Streeck spune că virusul nu a putut fi găsit pe clanţele uşilor sau pe blana animalelor de companie.
„Nu există niciun risc semnificativ de a contacta boala atunci când mergeţi la cumpărături. Focarele grave au apărut după ce oamenii au stat împreună o perioadă mai lungă de timp, de exemplu, petrecerile après-ski de la Ischgl, Austria”, a declarat Hendrik Streeck.
Profesorul spune că nu a găsit viruşi „vii” pe suprafeţe: „Când am luat probe de pe mânerele de la uşă, telefoane sau toalete, nu a fost posibil să cultivăm virusul în laborator”.
„Pentru a contacta virusul ar fi necesar ca cineva să tuşească în palmă, apoi să atingă mânerul de la uşă şi imediat după o altă persoană să atingă mânerul şi să-şi atingă faţa”, a mai spus cercetătorul german. Prin urmare, Streeck consideră că există şanse mici de transmitere prin contactul cu aşa-numitele suprafeţe contaminate.
Faptul că înfecţia COVID-19 este una „cu picături”, care nu poate fi transmisă prin aer, a fost subliniat anterior de virologul Christian Drosten. Acesta a spus într-un interviu că noul coronavirus este extrem de sensibil la uscare, aşa că singurul mod de a-l contacta este prin „inhalarea picăturilor”.
Contrazis de doi experţi români
Cu toate acestea, există diferite teorii cu privire la modul în care se răspândeşte coronavirusul. Experţii de la US Institute of Health CDC au ajuns la concluzia că virusul poate supravieţui 24 de ore pe hârtie, trei ore în aer şi până la trei zile pe materiale plastice şi oţel inoxidabil.
La rândul său, epidemiologul român Mircea T. Sofonea, de la Universitatea Montpellier îi contrazice pe cei doi oameni de ştiinţă germani.
În cadrul unui interviu acordat pentru „Adevărul”, expertul francez de origine română a afirmat că nu este de acord cu afirmaţiile lui Streeck.
„Eu nu confirm ceea ce spune el. Există mai multe studii serioase care demonstrează că virusul se găseşte peste obiecte şi în aer, ba chiar ar putea fi ejectat până la 7 metri după un strănut. Însă e adevărat că nu ştim încă exact cât reprezintă riscul de a fi infectat prin modul acesta, fiindcă particulele virale ar putea fi prea puţine sau inactive. Mai trebuie aşteptate alte studii pentru a cuantifica infecţiozitatea acelor particule găsite în aer sau pe obiecte”, a spus Sofonea.
Şi virusologul Mihnea Boştină, de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, vede altfel lucrurile decât cei doi germani. „Este clar că principala metodă de transmisie este prin picăturile mari de salivă eliminate prin strănut sau tuse. Acestea se depun rapid pe obiecte, unde virusul este încă infecţios de la câteva ore la o zi. Există însă o serie de date care par să indice alte două moduri de transmisie, care însă probabil nu joacă un rol important. În primul rînd, a existat un articol care a demonstrat multiplicarea virusului în tractul gastro intestinal – ceea ce ridică problema transmisiei fecal-orale. Dar mai grav decât asta, încep să se adune observaţii care par să susţină transmiterea prin aerosoli, adică prin picături de salivă de dimensiuni mult mai mici capabile să rămână în suspensie timp mult mai îndelungat şi care pot fi uşor inhalaţi. Dacă se adevereşte că transmisia prin aerosoli are un rol, chiar minor, înseamnă că strategia pentru dezinfecţie va trebui recalibrată. Cu toate acestea, spălatul des pe mâini, purtatul unei măşti şi distanţarea fizică sunt suficiente pentru a reduce riscul de infecţie la un nivel acceptabil pentru majoritatea dintre noi”, a spus Boştină, în cadrul unui interviu pentru „Adevărul”.
Citeşte şi