Care este catedrala ortodoxă din România inaugurată de un rege, cu o cupolă inspirată după o moschee şi la care a lucrat un adept al incinerării?

În perioada interbelică se inaugura în România o catedrală ortodoxă în prezenţa Regelui Carol al II-lea. Unul dintre arhitecţii care au lucrat la proiectarea impunătoarei clădiri, George Cristinel, a ales ca la sfârşitul vieţii să fie incinerat, nu îngropat.

Frumoasa clădire a Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca, faţă-n faţă cu Teatrul Naţional a fost inaugurată în noiembrie 1933, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a prinţului moştenitor Mihai, a Patriarhul României, Miron Cristea.

Construcţia a fost făcută după planurile arhitecţilor George Cristinel (1871-1961) - considerat un mare arhitect român - şi Constantin Pompopiu. Catedrala Ortodoxă, ridicată în anii 1923-1933, a fost primul lăcaş bisericesc de amploare ridicat în Cluj după Marea Unire.

George Cristinel a fost cel care a coordonat până la capăt planurile de execuţie şi a condus lucrările. I-a avut drept colaboratori pe inginerii Tiberiu Eremia, Dumitru Marcu şi Nicolae Bordea, dar şi pe maestrul pietrar Toma Gerstenbrcin. Planurile au cuprins o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Ţării Româneşti, fiind foarte evidentă influenţa bizantină, potrivit crestinortodox.ro. Iar cupola catedralei clujenea fost concepută după modelul catedralei Sfanta Sofia, azi muzeu, în vremuri de odinioară moschee şi scaun episcopal al Patriarhului Ortodox de Constantinopol.

Imagini de la ridicarea Catedralei Ortodoxe din Cluj (foto stânga, credit: crestinortodox.ro) şi placa comemorativă dedicată celor care au ridicat biserica (foto dreapta, credit foto: crestinortodox.ro)

George Cristinel, de al cărui nume se leagă proiectarea Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca, a ales să fie incinerat, potrivit istoricului ardelean Marius Rotar. Alte lucrări semnate de acesta au fost planurile pentru Mausoleul de la Mărăşeşti, Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului” din Câmpia Turzii, Biserica Ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din Orăştie, Casa Universitarilor din Cluj.

, afirma, în mai 2014, pentru „Adevărul“, arhitectul clujean Şerban Ţigănaş.

Mai puteţi citi:

Arhitecţi, constructori de biserici, adepţi ai incinerării. „Mă întreb dacă preoţii care slujesc în bisericile proiectate de Traianescu nu simt uneori gustul cenuşii“

A crescut numărul incinerărilor după cazul Nicolaescu? „Opinia publică n-a simpatizat cu cauza cremaţiunii“

România anului 1900, model pentru cremaţioniştii sârbi. Acum, în secolul al XXI-lea, e invers

Autorul primei cărţi despre incinerare din România: „Nicio personalitate incinerată nu şi-a pierdut din respectul neamului românesc!“

Autorul primei cărţi despre incinerare cere public ca Biserica Ortodoxă să respecte dorinţa lui Sergiu Nicolaescu de a fi incinerat

S-a deschis prima casă funerară de incinerare din România. Oferă un produs nou: contractul funerar din timpul vieţii, plătibil în rate, cu consiliere pentru familie