Când dragostea de ţară e mai profundă decât nevoia de oraş. „Satul“ online creat de doi nepoţi de ţăran

Doi tineri din Cluj au ales să renunţe la zgomotul oraşului şi să trăiască la ţară aşa cum au făcut-o bunicii lor. Ca să arate că se poate, Francesca şi Constantin Gozman au creat un site unde au postat poveşti ale unor tineri ca ei. Platforma au gândit-o ca o comunitate online interactivă de nepoţi de ţărani care să se ajute reciproc, dar şi ca un loc care să ofere posibile idei şi soluţii celor care caută schimbarea.

”Pe deal, la Vultureni, e toată liniştea de care avem noi nevoie”, spune Constantin Gozman. Acolo şi-a petrecut Crăciunul alături de soţia sa în casa pe care au ridicat-o cu propriile mâini. Constantin are 33 de ani şi deţine o firmă de contabilitate, iar soţia lui, Francesca, e cu trei ani mai mică ca vârstă şi îl ajută pe partea artistică la proiectele sale. E şi artizan handmade.

”Locuiam de aproape 7 ani în Floreşti într-un apartament şi ne căutam un loc ca să ne facem o casă. Ne plac animalele, avem mai mulţi câini şi pisici, ne place natura. Lucrăm, în principal, de acasă, iar Floreştiul devenise prea aglomerat. Iar toate acestea au făcut uşoară decizia atunci când am găsit un teren care că corespundă cu ce ne doream noi”, povesteşte Constantin.

O casă într-un peisaj idilic, străină de rumoarea marelui oraş, dar, în acelaşi timp, la o aruncătură de băţ de mers cu maşina din Cluj. O casă la ţară cu confortul de la oraş. Asta şi-au dorit cei doi, iar visul lor s-a împlinit ca un dar frumos de sărbători.

Poveste de oraş

Prin 2000 plecau de acasă ca să-şi facă un rost în lume. Prima oprire: la facultate, la Cluj. El, de loc din Şimleul Silvaniei, venise să înveţe despre bănci şi burse de valori, iar ea, din Lugoj, era interesată de psihologie.

”Am rămas (n.r. la Cluj) pentru că îmi place oraşul. Am fost pe cont propriu de la terminarea facultăţii şi am început cu o firmă de contabilitate care s-a dezvoltat. Am mai avut alte încercări şi proiecte personale, unele mai reuşite şi destule care au fost lecţii de viaţă”, povesteşte Constantin. Soţia sa a fost angajată în câteva companii la departamentul de Resurse Umane, iar în ultimii ani amândoi au lucrat pe diferite proiecte.

Mutatul la ţară a venit firesc. ”Nu cred că e vorba de o migraţie, dar mutatul la ţară e o opţiune serioasă de luat în calcul pentru destui tineri şi oameni cu un anumit profil”, este de părere Constantin.

”Satul” online creat de doi nepoţi de ţărani

Ca el şi Francesca sunt mulţi tineri. Pe unii i-au găsit şi le-au scris povestea pe nepotdetaran.ro, o comunitate online interactivă pe care au gândit-o ca un loc care să ajute tinerii ce iau în considerare o schimbare de carieră şi decor.

Motivul din spatele siteului e simplu: ”Ştim că sunt mai mulţi oameni care merg pe drumul acesta, al traiului la ţară, antreprenoriatului rural şi revenirii la tradiţii în destule cazuri. Cu toate satisfacţiile lui e un stil de viaţă diferit şi mai greu, din multe puncte de vedere, comparat cu viaţa la oraş. Mai credem că aceşti oameni au anumite trăsături care îi fac să ia această decizie, sunt bune exemple şi posibilă inspiraţie pentru alţi tineri care caută o schimbare de viaţă sau de carieră. Mulţi dintre noi suntem  la a treia generaţie de când bunicii nostri trăiau simplu la ţară. nepotdetaran.ro e un proiect proiect editorial al Asociaţiei Adventure Spirit, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (n.r. a cărui valoare întreagă este de circa 85.000 de lei)”, explică Constantin.

În opinia sa, site-ul se vrea a fi o sursă de informare şi inspiraţie pentru cei care vor să dea viaţa corporatistă pe un stil de viaţă tihnit:

”Ne dorim să existe un loc unde să fie prezenţi aceşti nepoţi de ţarani on-line, să ne cunoaştem şi să putem comunica mai uşor între noi şi chiar să ne ajutăm reciproc atunci când e posibil. Nepot de ţăran doreşte să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru tinerii aflaţi în căutarea unei schimbări în viaţă, pentru cei care îşi doresc să fie mai aproape de natură şi tradiţii sau pentru cei care doresc să se reîntoarcă acasă. Ne adresăm, în special, publicului educat din mediul rural şi urban, care are capacitatea şi dorinţa de a demara sau de a se implica în proiecte de creativitate socială în mediul rural”.

Constantin şi Francesca sunt proprietarii unui deal din comuna Vultureni. Acolo au o livadă de aluni şi o fermă tradiţională.

Constantin şi Francesca, lucrând la casa lor din Vultureni  FOTO: arhivă personală

”Aproape totul poate fi o provocare”

Din casa lor de lemn, tencuită cu lut şi rigips, vor să scrie mai multe poveşti ale celor care s-au mutat la ţară şi să crească micul ”sat” online numit nepotdetaran.ro.

”Aproape totul poate fi o provocare. De la a face la fel sau mai bine lucruri pe care le-ai făcut de mii de ori la situaţii unde ieşi din zona de confort, cum este mutatul la ţară, închegarea unei comunităţi sau construirea unui site. Acest an a fost unul deosebit de plin şi sigur nu a fost unul linisit, dar pe deal la Vultureni e toată liniştea de care avem noi nevoie”, mărturiseşte un nepot de ţăran.

Vă mai recomandăm:

Meşteşugarii care aduc şezătoarea în mileniul trei. Ucenic la 10 ani 

Ioana Ioncu are 10 ani şi lucrează la războiul de ţesut un covoraş verde din care crede că îi iese mai degrabă o trăistuţă numai bună de purtat. Mica ţesătoare are bunici în satul Dezmir, din comuna clujeană Apahida, şi spune că e atrasă de această maşinărie de lemn pe ştie să o mânuiască bine. Îmbrăcată cochet, într-o fustiţă gri, cu ciorapi gri, o bluziţă subţire pe gât şi, evident, gri peste care are un jerseu alb făcut de mână, Ioana povesteşte că vrea să devină designer vestimentar, iar hainele sale „să se poarte în lume“.