Brexitul văzut de la Bruxelles. Alerte cu bombă, emoţie şi un avertisment care vizează şi România: „Nu se mai poate”
0Bruxelles. Emoţie - acesta este cuvântul care sintetizează dezbaterile din „săptămâna de foc” a UE. Emoţia este cea care va decide soarta Brexitului, spune Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris, la o întrunire a celui mai influent think tank privind politicile europene, organizat într-un Bruxelles aflat parcă sub asediu. „Nu se mai poate aşa” e mesajul transmis către România, Polonia şi Bulgaria.
„Săptămâna de foc” a UE, aşa cum a fost numită în presa internaţională în aşteptarea rezultatului Brexit-ului, este „stinsă” la Bruxelles de ploaia care nu se mai opreşte, de alerte cu bombă şi de o incertitudine generală. „Dacă ar fi să votez cu inima aş spune <<DA>> ieşirii Marii Britanii din UE, dar dacă ar fi să aleg cu mintea aş zice <<NU>>", mi-a spus John, un englez care aştepta în faţa sediului Parlamentului European, cu câteva zile înainte de referendumul care ar putea însemna sfârşitul Uniunii Europene aşa cum o ştim. Nimeni nu poate să prevadă ce vor vota englezii şi nici ce se va întâmpla după acest vot, în situaţia în care vor alege să părăsească UE.
Instalatorul polonez, varianta 2016
Dacă ar fi să sintetizez într-un singur cuvânt dezbaterea despre Brexit, acesta ar fi EMOŢIE. „Tema principală a discuţiei în UK nu sunt taxele, nici competitivitatea, ci imigraţia. Substanţa temei constă în faptul că în multe multe comunităţi de englezi, mai ales în cazul muncitorilor albi, fără sujbe, de vârstă mijlocie, există un discurs foarte agresiv faţă de muncitorii europeni, care le iau locurile de muncă şi beneficiile sociale. Apoi, referendumul este organizat într-o perioadă de vârf a crizei refugiaţilor. Peste tot în jurnalele de ştiri europene vedem imagini cu refugiaţii în Germania, vedem incidentele de la Koln, vedem problemele create de drumul şi de moartea refugiaţilor. Aceste două teme se amestecă şi dau următorul discurs britanic: <<noi nu vrem problemele cu refugiaţii de pe continent, Dumnezeu ne-a dat această insulă, noi vrem să rămânem aici noi, fără să avem probleme cu gestionarea acestor probleme>>. Imigraţia şi probleme refugiaţilor s-au combinat şi a rezultat o situaţie similară cu criza instalatorului polonez. Se pierde însă din vedere faptul că Marea Britanie nu este în spaţiul Schengen, practic Marea Britanie este în afara problemelor de care spune că vrea să scape părăsind UE. De aceea spun că emoţia este esenţială, un referendum în sine e o confuruntare între emoţii, se împarte terenul, se lasă poziţiile intermediare şi prin forţa lucrurilor emoţiile sunt fundamentale”, a explicat Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei (2013-2014) şi decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris în cadrul dezbaterii „Brexit: riscuri şi perspective” organizată, astăzi, de Centrul pentru Studii Politice Europene (Centre for European Policy Studies - CEPS), unul dintre cele mai influente think tankuri şi forumuri de dezbateri europene.
Imigraţia şi probleme refugiaţilor s-au combinat şi a rezultat o situaţie similară cu criza instalatorului polonez. Se pierde din vedere faptul că Marea Britanie nu este în spaţiul Schengen, practic Marea Britanie este în afara problemelor de care spune că vrea să scapă părăsind UE Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris
Militarii patrulează în locurile importante din oraş. FOTO: Remus Florescu
Un oraş asediat
Emoţie transmit şi politicienii englezi în frunte cu Nigel Farage, liderul Ukip (UK Independence Party), care a defilat pe străzile Londrei cu un poster uriaş, lipit pe o autoutilitară, în care apărea un grup interminabil de refugiaţi care parc că sunt gata să-ţi intre în sufragerie şi să-ţi schimbe viaţa pentru totdeauna. Mesajul este pe măsură: „UE ne-a dezamăgit”. Emoţie transmit şi militarii belgieni, îmbrăcaţi în uniforme de camuflaj, care stau cu degetul pe trăgaci în diferite puncte-cheie ale oraşului, dar şi maşinile armatei pe care le vezi în preajma instituţiilor europene şi elicopterul pe care îl auzi din când în când survolând oraşul.
Emoţie crează şi alertele cu bombă care se dau o data la două-trei zile: în dimineaţa zilei de astăzi într-un complex comercial din centrul Bruxellesului, City 2 Shopping Mall,un suspect a fost reţinut, fiind bănuit că are asupra sa o centură explozivă, informaţie care s-a dovedit a fi falsă; duminică – o nouă alertă cu bombă, de data aceasta la Gara Centrală din Bruxelles, a făcut necesară evacuarea gării şi întârzierea mai multor trenuri. Din nou, alertă falsă. Zeci de percheziţii au fost efectuate, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în 16 comune din Belgia în cadrul unui dosar de terorism, 12 persoane fiind reţinute.
Premierul belgian Charles Michel a anunţat că Belgia va menţine actualul nivel de alertă teroristă, 3, cel maxim fiind 4, care înseamnă că „ameninţarea este gravă, posibilă, dar că nu există informaţii specifice privind un pericol iminent”.
„Impresia mea este că cei care au susţinut rămânerea Marii Britanii în UE nu au reuşit să declanşeze emoţii, la fapte s-au descurcat bine, dar din experienţa noastră la referendum nu contează faptele, ci emoţiile”
Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris
Pronosticuri şi o statuie pentru Jo Cox
Rugaţi să facă un pronostic asupra votului la referendumul de joi, invitaţii la dezbatere au refuzat să se propunţe. Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris şi fost premier al Italiei, a spus că dacă UE va rămâne în această formulă se datorează parlamentarei britanice Jo Cox: „La acest referendum emoţia e fundamentală, iată de ce cred că dacă va câştiga aripa care doreşte rămânerea în UE acest lucru se va baza pe emoţia pe care a produs-o asasinatul brutal al parlamentarei Jo Cox care susţinea rămânerea în UE (membră a Partidului Laburist, care a fost ucisă săptămâna trecută de un susţinător al ieşirii Marii Britanii din UE-nr). Decizia este leagată de povestea acelei femei.Impactul asasinatului barbar a contrastat cu emoţiile puternice ale susţinătorilor Brexit, care păreau a câştiga lupta cu argumentele raţionale pro rămânere în UE. Acest lucru s-a întâmplat până la evenimentul de la Leeds, până la asasinat, care a adus în atenţia opiniei publice persoana extraordinară care era Jo Cox, o persoană plină de trăsături pozitive, cu valori precum deschiderea, disponibilitatea, solidaritatea, implicarea. Toate acestea a contrastat cu valorile emotive care fac Brexitul să fie aşa puternic. Impresia mea este că cei care fac au susţinut rămânerea în UE nu au reuşit să declanşeze emoţii, la fapte s-au descurcat bine, dar din experienţa noastră la referendum nu contează faptele, ci emoţiile”
Mesaj puternic al specialiştilor prezenţi la think tank: Europa trebuie să se schimbe.
Europa trebuie să se schimbe
Revenind la dezbaterea organizată de prestigiosul think tank, Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris a susţinut: „Eu mă număr printre cei care cred că Brexitul ar însemna începutul sfârşitului pentru Europa. Cred că UE nu ar supravieţui ieşirii UK, datorită roului important al Marii Britanii, dar mai ales pentru că ţările din UE ar vedea proiectul European drept unul la care se renunţă, un proiect care nu mai are partea lui atractiva care e fundamentală. Tulburenţele care ar urma Brexitului ar pune în mare dificulate ţări cu datoria publică mare, precum Italia.” Fostul premier crede cu tărie că Uniunea Europeană trebuie, indiferent de rezultatul referendumului britanic, să se schimbe profund: „Orice rezultat ar avea referendumul imediat după ce se termină, avem nevoie de un proiect de relansare, Europa nu mai merge aşa, este clar că cetăţenii o refuză, avem nevoie de o altfel de Europă. Europa trebuie să dea soluţii la problemele concrete precum lipsa de locuri de muncă, emigraţie, siguranţa cetăţenilor, care este chiar acum pusă în pericol la Bruxelles, vedem desele alerte cu bombă. Oamenii trebuie să câştige încrederea că aceste probleme pot fi rezolvate numai la nivel european şi nu naţional. Dacă nu rezolvă aceste probleme, Europa nu va avea foţa să continue. Ar fi greşit să respirăm uşuraţi dacă UK nu părăseşte Europa. Orice rezultat al Brexitului trebuie să fie urmat de o mare iniţiativă de relansare a UE. E momentul să ne ridicăm în picioare şi să spunem că nu se mai poate aşa, trebe să existe iniţiative de schimbare a UE. Europa poate rezolva aceste probleme, dar nu Europa de până acum”, a detaliat Letta.
Orice rezultat al Brexitului trebuie să fie urmat de o mare iniţiativă de relansare a UE. E momentul să ne ridicăm în picioare şi să spunem că nu se mai poate aşa, trebe să existe iniţiative de schimbare a UE. Europa poate rezolva aceste probleme, dar nu Europa de până acum”,
Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris
Românii şi Brexitul
Fostul premier italian a mai susţinut că problema reală a Marii Britanii nu este legată de emigranţi şi de refugiaţi, ci este vorba despre libertatea de mişcare oferită de piaţa unică. „Aici nu vorbim numai despre polonezi, bulgari şi români, care merg la muncă în Marea Britanie, ci şi de italieni, şi de francezi”, a explicat Letta. Întrebat de reporterul „Adevărul” dacă în proiectul de reformare a UE, care trebuie să urmeze după Brexit, vor trebui modificate relaţiile Europei cu ţările din Est precum România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, specialistul a arătat: „Dacă rezultatul Brexit va fi pozitiv, trebuie să se clarifice polemicile din acest ultim an. Viitoarea Europă va gravita între un nucleu dur al ţărilor din UE şi Marea Britanie, alături de ţările care vor adopta o poziţie similară cu Marea Britanie. Atunci pentru ţările citate trebuie să existe o alternativă: fie vor fi atrase de nucleu dur al UE şi vor intra în zona euro, fie vor intra într-o logică a Marii Britanii, o logică de a adopta anumite măsuri politice, dar fără să facă noi paşi spre integrare. Şi o decizie de rămânere a UK în UE va pune aceste ţări într-o situaţie de a lua o hotărâre, pentru că e dificil să rămână în starea de protecţie de care beneficiază astăzi, nu mai poate aşa, să stea la mijloc, criticând şi nevrând să–şi asume responsabilităţile ce trebuie asumate”.
„Şi o decizie de rămânere a UK în UE va pune aceste ţări într-o situaţie de a lua o hotărâre, pentru că e dificil să rămână în starea de protecţie de care beneficiază astăzi, nu se mai poate aşa, să stea la mijloc, criticând şi nevrând să–şi asume responsabilităţile ce trebuie asumate”.
Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris
Ziua albinei sărbătorită în faţa Parlamentului European. FOTO: Remus Florescu
„Viaţa secretă” a eurocraţilor
Letta susţine că una dintre principalele probleme ale UE este reacţia întârziată în momente de criză: „Ne-au trebuit 4 ani să rezolvăm criza economică şi pe când să ne revenim un pic a început criza refugiaţilor. Sper să nu mai dureze 4 ani s-o rezolvăm.” The Guardian are o rubrică intitulată „Viaţa secretă a ...” , în cadrul căreia diferiţi angajaţi, de la muncitori în fast food-uri până la dentişti şi funcţionari publici sunt rugaţi să scrie câteva lucruri despre vieţile lor la locul de muncă. În articolul dedicat eurocraţilor, un angajat al Parlamentului European povesteşte: „Sunt într-o întâlnire cu colegii de la departamentul IT. Discutăm despre o nouă procedură, etapele pe care trebuie cineva să facă pentru a obţine un răspuns. Propunerea lor este următoarea: „Avem o persoană care trimite o solicitare prin e-mail. Noi răspundem cerându-i să completeze un formular. După ce face acest lucru, îi cerem să tipărească documentul şi să-l semneze în partea de jos. Apoi, să-l scaneze şi să-l trimită înapoi la noi prin e-mail. Le propun să folosim un formular online. O observaţie care atrage râsete. <<Trebuie sa fii nou aici>>, îmi spune cineva. <<Acest lucru nu va fi niciodată aprobat>>. Eu nu sunt nou aici, sunt de 10 de ani aici, mai mult decât majoritatea oamenilor din această cameră, dar eu nu am renunţat să sper”. Deşi la prima vedere pare o anecdotă, munca cu instituţiile europene pare de multe ori desprinsă din romanul lui Franz Kafka.
Impactul asupra vieţii şi asupra economiei va fi mic. Va afecta mai mult imaginea noastră despre UE, întrucât până acum credeam că lucrurile merg bine şi toate ţările vor în UE. Nu a zis nmeni: <<Multumesc, eu plec>>. Dacă cineva face asta, şi acel cineva e o ţară cu o anumită istorie, acest lucru ne va face să reflectăm asupra noastră
Daniel Gros, directorul directorul Centrului pentru Studii Politice Europene
Ce pierde Europa dacă pleacă UK
Care ar fi cea mai mare pierdere pentru Europa dacă Marea Britanie părăseşte UE au fost întrebaţi participanţii la dezbatere. „Impactul geopolitic ar fi enorm, va fi un impact global. Vorbim despre un proces care a durat 60 de ani, un proces de proces de integrare cu suişuri şi cu coborâşuri, dar UE a continuat să se lărgească, să se dezvolte. Ar fi pentru prima data când o ţară pleacă din UE. Prima persoană care ar fi mulţumită ar fi Vladimir Putin”, a susţin Sylvie Goulard, membră a Parlamentului European, reprezentând Franţa (ALDE), autoarea cărţii „Goodby Europe”.
Economistul german Daniel Gros, directorul Centrului pentru Studii Politice Europene, care a lucrat la Fondul Monetar Internaţional (1983–1986), a fost sonsilier economic al Comisiei Europene (1988–1990) şi consilier al Parlamentului European (1998-2005) a susţinut: „Pierderea încrederii interne este cel mai important efect negativ. Impactul asupra vieţii şi economiei va fi mic. Va afecta imaginea noastră despre UE, întrucât până acum credeam că lucrurile merg bine şi toate ţările vor în UE. Nu a zis nmeni: <<Multumesc, eu plec>>. Dacă cineva face asta, şi acel cineva e o ţară cu o anumită istorie, acest lucru ne va face să reflectăm asupra noastră. Vor fi voci care vor spune că după această despărţire UE va face un pas înapoi”.
Enrico Letta consideră că impactul va fi „în primii ani, primele luni, primele săptămâni, foarte violent. Va fi instabilitate, incretitudine legală şi juridicară. Articolul 50 din Tratatul UE care vorbeşte despre părăsirea Uniunii e foarte scurt şi nu e foarte clar. De exemplu, nu prevede o negociere între UE şi ţara care a plecat. Cine a plecat, a plecat. Nu sunt prevăzute negocieri privind relaţiile speciale cu acea ţară. Aici vor fi unii care spun că trebuie făcută o negociere, alţii că nu trebuie făcută, vor fi mari probeme. Acest haos juridic care va cuprinde Europa va da imaginea unei Uniuni care se dezitegreză. În această situaţie de haos juridic, investitorii, chinezi, indieni şi alţii, vor face un pas înapoi şi vor pune banii în altă parte. Poate vor trece luni sau ani pentru a rezolva o chestiune fără precedent şi fără reguli scrise”.
Brexitul văzut din România
„Brexitul ar reprezenta - nu mă feresc de cuvinte mari - o catastrofă. Atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru UE. Principalul motiv pentru care spun asta este că ar reprezenta un triumf al fricii şi al argumentelor trucate. Ceea ce a făcut tabăra care militează pentru ieşirea din UE în ultimele luni a fost să exploateze toate acele sentimente de teamă din sânul societăţii britanice acumulate de-a lungul anilor. Teama de migranţii care vin şi iau joburile britanicilor. Teama de migranţi care se pot deda la acte teroriste. Teama de implicarea excesivă a UE în afacerile interne ale Marii Britanii. Acesta nu este un discurs nou şi nici măcar nu este specific doar Marii Britanii. El a mai fost exploatat de politicieni populişti şi cu ocazii precedente, cum ar fi referendumuri din anii trecuti prin care s-au respins tratate europene importante în Franţa, Olanda sau Irlanda. Sau la alegerile europarlamentare”, a declarat pentru „Adevărul” George Jiglău, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi Comunicare din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cuj-Napoca.
„Oricum ar fi UE, oricât de birocratizată sau de perfectibilă, să nu uităm că ea şi-a atins scopul iniţial - acela de a asigura pacea în Europa - şi că şi britanicii, şi noi românii trăim mult mai bine în UE decât am face-o în afara UE”,
George Jiglău, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi Comunicare din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cuj-Napoca.
Impactul asupra românilor
Analistul politic susţine că niciodată consecinţele nu au fost atât de dezastruoase cum ar fi dacă se votează acum pentru ieşirea Marii Britanii. „Apoi, argumentele mai tehnice aduse de campania OUT au fost extrem de eronate. Argumentul principal - şi iar nu e unul nou - este că Marea Britanie dă prea mulţi bani la bugetul UE faţă de cât primeşte înapoi. Însă şi aceste afirmaţii au fost demonstrate ca fiind eronate. Marea Britanie a beneficiat foarte mult din punct de vedere economic de pe urma apartantenţei la piaţa comună, ba chiar a putut ca, din interiorul UE, să obţină foarte multe scutiri sau excepţii de la anumite reglementări. In plus, ar fi un precedent periculos care poate fi exploatat de forţe populiste de peste tot din Europa, cu consecinţe dintre cele mai nefaste pentru UE si pentru noi toţi. Oricum ar fi UE, oricât de birocratizată sau de perfectibilă, să nu uităm că ea şi-a atins scopul iniţial - acela de a asigura pacea în Europa - şi că şi britanicii, şi noi românii trăim mult mai bine în UE decât am face-o în afara UE”, detaliază Jiglău. El crede că un vot pentru rămânere cred că ar reprezenta o gură de oxigen pentru UE: „Va fi un obstacol mare de care a reuşit să treacă. La nivel intern va trebui să urmeze o perioadă de reconciliere, inclusiv la nivelul cel mai înalt al statului, pentru că mulţi membri ai guvernului britanic au făcut campanie pentru ieşirea din UE”.
Carte de vizită Enrico Letta
Enrico Letta (născut 1966) este fost prim-ministru al Italiei în perioada 2013-2014 şi decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris (PSIA) şi fondatorul Şcolii de Studii Politice din Italia. Letta a fost ministru al afacerilor europene (1998-1999) şi ministru al industriei (1999-2001). Letta este membru fondator al Partidului Democrat; Unchiul său, politician de centru-dreapta, Gianni Letta, a fost un consilier de încredere al fostului prim-ministru Silvio Berlusconi.
Articol realizat în cadrul programului „Bursele Europene: Jurnalişti în Dialog” derulat de Freedom House România în colaborare cu Reprezentaţa Comisiei Europene în România.
Citeşte şi