Bani risipiţi pe refugiaţi fantomă
0Procurorii au descins, ieri după-amiază, la sediul Casei Judeţene de Pensii Cluj. Aceştia au verificat mai multe dosare de pensii de refugiaţi. Trei angajaţi ai instituţiei, printre care şi un jurist, au fost ieri audiaţi la sediul DNA, fiind acuzaţi de facilitarea întocmirii unor dosare de pensii ilegale.
Procurorii clujeni verifică modul în care s-au înmulţit dosarele persoanelor persecutate etnic, care au fost obligate să se refugieze în judeţul Cluj în perioada celui de-al doilea război mondial. Potrivit unor surse apropiate anchetei, sute de persoane care nu au niciun drept să primească ajutor de refugiat încasează, lunar, aceşti bani - câte 100 de lei pentru fiecare an petrecut departe de casă.
„Legea este permisivă"
Vasile Doleanu, directorul adjunct al Casei Judeţene de Pensii Cluj, susţine că nu poate fi vorba de falsificarea documentelor, dar că legea este mult prea permisivă. „Pot să vă spun că angajaţii Casei de Pensii Cluj nu au falsificat niciun dosar, dar este adevărat că, începând cu anul 2008, s-a ajuns la o creştere a numărului de dosare de persecutaţi etnic. Procurorii DNA Cluj au verificat nişte documente de la Casa de Pensii Cluj şi aşteptăm să vedem ce se întâmplă. Noi preluăm documentele de refugiat conform cu legislaţia în vigoare pentru cei care susţin că au fost refugiaţi. În prezent este nevoie de doi martori care să susţină relatările persoanei care solicită acordarea acestor drepturi băneşti. Dacă relatările persoanelor coincid cu declaraţiile martorilor, cererea este aprobată", a declarat Vasile Doleanu.
28.000 de dosare
În momentul de faţă sunt 28.000 de dosare de refugiaţi pe criterii etnice în judeţ. Anumite persoane din comune clujene precum Săvădisla, Mănăstireni sau Cojocna au racolat martori, începând cu 2008, pentru facilitarea aprobării unor astfel de dosare. „Acum, avem în lucru peste 1.500 de cereri. Treaba merge mai greu, din cauza volumului mare de lucru. Aprobarea unui dosar poate dura chiar şi cinci luni", a precizat Doleanu. Persoanele persecutate etnic trebuie să primească lunar, potrivit Legii 189 din 2000, câte 100 de lei pentru fiecare an petrecut în refugiu.
Refugiaţi şi nu prea
Surse din cadrul Primăriei Cojocna au dezvăluit faptul că, din cei 300 de localnici care iau, în prezent, pensie de refugiat, un număr semnificativ beneficiază ilegal de aceşti bani. „Eu primesc pe drept, am fost refugiat, dar sunt o grămadă de săteni care nu au fost refugiaţi. Un om din Cara le-a facilitat pensiile. Nu aveau cum să fie refugiaţi, pentru că erau pe teritoriul României aici, în Iuriu de Câmpie", a spus Vasile Persecan, de 80 de ani.
Refugiat pe teritoriu românesc
„Păi, şi ce dacă era teritoriu românesc aici? Era război, erau unguri, iau şi eu 400 de lei, şi nevasta. Fata noastră ne-a rezolvat dosarul, la Cluj", a explicat Dumitru Laza din Iuriu de Câmpie, despre care umblă vorba prin sat că primeşte bani frumoşi, lunar, pe nemerit. Ancheta DNA este în curs de desfăşurare.