Analiză Peninsula Cluj 2013: cum trebuie să fie un festival de Capitală Culturală Europeană
0Pentru ca să conteze la candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană, Peninsula trebuie să îndeplinească patru condiţii: participare internaţională, unicitate, prezenţa factorului tradiţional local şi calitate. Preşedintele Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Moroşanu, a făcut o analiză a Peninsulei din această perspectivă.
Preşedintele Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Moroşanu, şi purtătorul de cuvânt al Festivalului, Balazsi Pal-Elod, au făcut pentru “Adevărul” o analiză a importanţei festivalului din perspectiva candidaturii la titlul de Capitală Culturală a Europei.
„Noi lucrăm la un set de caracteristici care aduc valoare unui festival din perspectiva candidaturii la titlul de Capitală Culturală a Europei. În acest sens, sunt urmăriţi următorii paramentrii: dimensiunea internaţională, factorul de unicitate, prezenţa tradiţiilor locale şi calitatea”, a explicat Moroşanu. Specialistul, care a fost vineri până spre dimineaţa la Peninsula, a susţinut că festivalul stă cel mai bine la partea de reprezentare internaţională. “Au cântat multe trupe internaţionale, a existat colaborare internaţională.Din acest punct de vedere Peninsula stă foarte bine”, a precizat preşedintele Asociaţiei.
Unicitate şi multiculturalism
Purtătorul de cuvânt al festivalului, Balazsi Pal-Elod, a completat analiza arătând că festivalul are şi calitatea de unicitate, fiind singurul de acest gen din România. “De obicei la evenimente de genul acest sunt concerte şi doar atât. Noi am avut o mare componentă culturală, cu piese de teatru, literatură, mese rotunde, expoziţii, proiecţii de film, stand-up comedy, programe oferite de organizaţiile non-guvernamentale grupate în jurul locaţiei Cluj-Napoca, Capitală Europeană a Tineretului 2015, precum şi cu numeroase activităţi sportive şi distractive. Programul de prevenţie a consumului de droguri desfăşurat de Independence Zone a avut cei mai mulţi participanţi din istoria evenimentului”, a arătat Balazsi. El a mai spus că pe de altă parte, festivalul are o puternică tentă multiculturală: “Festivalul Peninsula, adept al multiculturalismului şi al dialogului interetnic, a atras atenţia, în parteneriat cu mişcarea "Da, poftiţi! - Igen, tessék!" asupra multilingvismului punctelor de vânzare din cadrul evenimentului. Cu ajutorul tăbliţelelor aşezate la stand-uri, vânzătorii au putut semnaliza servirea în română, maghiară şi engleză. Unităţile economice au avut propria lor tăbliţă, care a putut fi modificată periodic, în funcţie de limba personalului de serviciu. Indicatoarele le-au fost de folos atât comercianţilor, care şi-au vândut mai uşor produsele, cât şi clienţilor, care şi-au folosit limba maternă şi au economisit, astfel, timp. Patronii au solicitat numai 21 de indicatoare în română şi engleză şi unul singur exclusiv în limba română. Astfel, majoritatea covârşitoare a tăbliţelor a arătat că servirea la Peninsula se face în trei limbi”, arată organizatorii.
Partea financiară
Purtătorul de cuvânt al festivalului, Balazsi Pal-Elod, a susţinut că este pentru prima dată când la Peninsula se anulează aşa de multe concerte. “Am mai avut concerte anulate în ediţiile trecute, dar doar câte un concert. Acum a fost vorba despre patru trupe. Problema a fost cauzată de faptul că un sponsor nu şi-a respectat angajamentul şi contractele au trebuit renegociate. Unii au fost de acord, alţii nu. Aceasta este cea mai mare nereuşită a festivalului”, a precizat Balazsi. El a susţinut că cea mai importantă realizare a fost faptul că organizatorii au reuşit să desfăşoare în bune condiţii festivalul în noul amplasament. Bugetul festivalului a fost de 700.000 de euro, după retragerea sponsorului amintit. “N-am făcut însă partea economică, dar pot să vă spun că au fost 30 de firme care au plătit chirie pentru a-şi amplasa aici standuri”, a mai preciat purtătorul de cuvânt.
Citeşte şi
Cu autobuzul la Peninsula. Din 15 în 15 de minute