Acasă la cel mai bătrân dintre Clujeni

Polixenia Clujean, cea mai în vârstă membră a familiei care poartă numele oraşului, împlineşte astăzi  92 de ani. Ea este singura persoană cu acest nume de familie din lista abonaţilor Romtelecom.

La această vârstă, clujeanca este nostalgică: „Oraşul nu mai e ce-a fost...“. Ea are o pensie de 800 de lei, bani care abia-i ajung pentru cheltuieli şi medicamente.

Polixenia Clujean este singura persoană cu acest nume de familie din lista abonaţilor Romtelecom. Femeia nu a mai ieşit în oraş de cinci ani, de când s-a îmbolnăvit şi abia reuşeşte să stea în picioare. Cea mai în vârstă membră a familiei Clujean din Cluj-Napoca spune că a rămas singură şi nu mai are pe nimeni. Ea locuieşte sub acelaşi acoperiş cu un alt Clujean, Grigorie (82 de ani), vărul fostului ei soţ, care s-a stins din viaţă, dar şi alături de fiica acestuia.

La Mulţi Ani!

Tocmai astăzi, Polixenia a împlinit 92 de ani. „Eu am venit în Cluj-Napoca în 1940 din Secuime. Oraşul nu mai e ce-a fost...”, oftează femeia. Şi-a cunoscut soţul în perioada în care s-a angajat la Tehnofrig, în urmă cu 60 de ani. S-au căsătorit după alţi patru ani petrecuţi împreună, când Polixenia a preluat numele de Clujean. „Ne-a fost bine, am locuit într-un apartament pe care l-am primit la cheie pe vremea lui Ceauşescu. Atunci aveai de lucru, aveai ce mânca”, spune aceasta. Azi, ea câştigă o pensie de 800 de lei, bani care abia-i ajung pentru cheltuieli şi medicamente. „În majoritatea timpului eu locuiesc în spital”, ne-a spus Polixenia. S-au mutat pe strada Bobâlnei în 2004, când soţul său s-a îmbolnăvit. Nu a trecut mult timp până ce soţul său s-a stins din viaţă. Întrucât nu a avut copii, femeia a rămas singură, fără prieteni, fără rude.

„Toţi au murit de tineri”, suspină femeia. „Fata lui Grigorie ne-a spus să ne mutăm aici. Nu prea aveam bani şi am vândut apartamentul”, îşi aminteşte clujeanca. Acum, ea locuieşte în aceeaşi casă cu Grigorie Clujean şi fiica acestuia, în camere separate.

Clujeanul cu zâmbetul pe buze

În ceea ce-l priveşte pe Grigorie Clujean, bărbatul pare mult mai optimist la cei 82 de ani ai săi. Chiar dacă nu aude foarte bine, bărbatul e mereu cu zâmbetul pe buze. Are două fete, iar timp de 20 de ani a lucrat ca portar la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca. Pensionar fiind, primeşte acum de la stat 630 de lei. Nu a vrut să ne spună dacă îi ajung sau nu banii, în schimb a început să râdă când a venit vorba de pensie.

Liniştit, pensionar la casa lui, bărbatul are grijă de grădină şi uneori mai merge la piaţă, unde vinde trandafiri. „Nu fac prea multe acum. Mai sap în grădină, mai plantez. Avem şi ceva pământ la ţară, care trebuie lucrat”, spune acesta.

Tatăl său, pe care îl chema tot Clujean, a locuit în Cojocna (în maghiară „Kolozs”, în trad. „Ocna Clujului”), după care s-a mutat la Gădălin. Aici s-a născut Grigorie, cel mai bătrân Clujean get-beget. „M-am mutat în Cluj acum 20 de ani. Ştiam oraşul pe de rost. Acum dacă mă duc prin el mă pierd”, spune râzând Grigorie.