Reţeta succesului unei olimpice. Cum a ajuns elevă-model într-o şcoală de la ţară

Maria Bianca Vlad are doar 12 ani, dar deja şi-a trecut în palmares numeroase victorii la olimpiade şi concursuri şcolare. Eleva recunoaşte că învaţă mult, însă nu o face pentru note, ci din pasiune şi din dorinţa de a evolua şi de a face performanţă.

Maria Bianca Vlad (12 ani),  elevă în clasa a V-a, este mândria Şcolii Gimnaziale Nr. 1 din comuna Gălbinaşi, judeţul Călăraşi. Ambiţioasă şi dornică să descopere lucruri noi din varii domenii, copila este nelipsită de la concursurile şi olimpiadele şcolare. Cea mai recentă performanţă pe care a bifat-o a fost calificarea în faza naţională la Mica Olimpiadă de Geografie „Terra“. 

Când vorbesc despre ea, profesorii o fac doar la superlativ. „O cunosc bine, este un copil bun, muncitor şi perseverent. Sunt profesoara ei de matematică, materie la care a obţinut o menţiune. La geografie a reuşit chiar o performanţă. Este un copil deosebit. Orice profesor v-ar povesti numai lucruri frumoase despre ea“, spune Camelia Brişan, directoarea şcolii. 

Din clasa a III-a face turul concursurilor

Eleva din Gălbinaşi s-a înscris pentru prima dată la un concurs în urmă cu doi ani, la îndemnul învăţătoarei. I-a plăcut atât de mult întreaga experienţă, mai ales că a făcut şi o figură frumoasă, încât participările la competiţii şcolare au devenit pentru ea o rutină. „În clasa a III-a, învăţătoarea mea, doamna Violeta Kivu, ne-a înscris pe toţi la Concursul «Comper», atât la română, unde am ajuns în etapa naţională, pe locul trei, cât şi la matematică, unde am ajuns în etapa a doua. În anul următor, în clasa a IV-a, am participat la Concursul «Cangurul Matematician».

Anul acesta am fost la Concursul Judeţean de Matematică «Ion Cheşca», la care am obţinut menţiune, iar la concursul de geografie am obţinut locul doi. Nu am avut niciodată emoţii la vreo competiţie. Consider că atât timp cât ai încredere în tine şi eşti stăpân pe cunoştinţele tale, nu ai de ce să te pierzi cu firea. Eu am fost mereu sigură şi hotărâtă în tot ceea ce am făcut. Mica Olimpiadă «Terra» s-a desfăşurat la Călăraşi, iar din şcoala mea am fost singura care a participat la acest concurs. Subiectele nu mi s-au părut grele deoarece am început pregătirile cu o lună înainte“, povesteşte adolescenta. 

Studiul ca o pasiune

Pe lângă geografie, Maria mai este pasionată de informatică şi de matematică, materii cărora le acordă timp şi în afara orelor de la şcoală. Subliniază, însă, că nu este o tocilară şi nu învaţă doar pentru a avea note mari în catalog, ci, pur şi simplu, găseşte plăcere şi relaxare în studiu şi crede că doar aşa poate evolua. 

„Dacă geografia a fost ceva care chiar m-a ajutat să mă remarc, cine mă cunoaşte ştie că nu m-am 

oprit niciodată doar la o singură materie. De multe ori sunt certată fiindcă «mă obosesc» prea mult. Nu sunt de acord, eu consider că merită să fac acest efort. Îmi place să descopăr lucruri noi şi cred că doar aşa pot să evoluez. 

Cititul se numără printre lucrurile care îmi fac o mare plăcere. Este captivant! Este adevărat, învăţ mult, dar asta pentru că îmi place, vreau să fac performanţă şi vreau ca de la an la an să fiu din ce în ce mai bună, nu să rămân mediocră“, explică eleva. 

Rostul unui elev

Maria mărturiseşte că a fost dintotdeauna responsabilă şi a pus pe primul plan şcoala, iar părinţii şi profesorii au încurajat-o să participe la concursuri. Nu simte nicio presiune şi nici nu i se pare o povară să se pregătească pentru diverse competiţii. Din contră, crede că acesta este rostul unui elev: să studieze cât mai multe lucruri pentru a-şi da seama încotro se va îndrepta pentru o carieră. 

„Întotdeauna mi-a plăcut să învăţ diverse lucruri, indiferent de domeniu. Consider că sunt o persoană conştiincioasă şi responsabilă, iar prin clasa a III-a am început să mă uit la documentare pe YouTube şi să caut tot felul de informaţii despre tehnologie. O mare influenţă asupra rezultatelor mele o au profesorii, care m-au susţinut şi m-au ajutat mereu. 

Fără ajutorul şi încrederea pe care mi le-au oferit nu cred că ar fi fost posibile aceste rezultate. E drept, şi ambiţia a avut un cuvânt greu de spus, pentru că mereu mi-am dorit să-mi depăşesc limitele, să ştiu cât mai multe. Georgrafia te poartă prin locuri minunate, îţi dă posibilitatea să visezi, să faci călătorii interminabile. Totodată, înveţi multe lucruri despre diverse culturi, oameni, tradiţii, istorie. Toate se împletesc şi te transpun într-o lume de basm. Mi-ar plăcea să călătoresc mai mult, din păcate, până acum am vizitat doar Bulgaria. România este magnifică, vreau să bat toate cărările, iar în străinătate mi-ar plăcea să ajung la Paris.“

Nu există „Ştiu prea multe!“

Despre micile victorii pe care le-a obţinut până acum spune că au venit firesc, având în vedere că s-a pregătit temeinic. În ceea ce priveşte reţeta succesului, ingredientele sunt la îndemâna oricui: timp alocat studiului, răbdare, ambiţie şi pasiune. Zilnic, eleva dedică aproximativ patru ore pentru teme, lecturi suplimentare şi documentare. 

„După părerea mea, reţeta succesului unui elev este: învăţare, implicare, pasiune, responsabilitate, ambiţie şi răbdare. Toate micile eforturi pe care le facem încă de la vârste fragede ne consolidează drumul pe care dorim să-l urmăm în viaţă. Pe mine, toata familia m-a sprijinit în procesul de învăţare. Părinţii mi-au spus că viitorul meu depinde de cunoştinţele mele. Consider că niciodată nu este corect să spui: «Ştiu prea multe!». Ne perfecţionăm în fiecare zi, iar eu am un drum lung de parcurs pentru a-mi atinge obiectivele. Mi-aş dori să devin profesoară de matematică şi informatică“, spune eleva din Gălbinaşi. 

Chiar dacă pare că nu ia niciodată pauză, adolescenta spune că mereu îşi găseşte timp şi pentru alte activităţi care îi fac plăcere: desenează, pictează, face bijuterii şi ascultă muzică clasică. „Mereu îmi fac timp pentru citit, este lucrul fără de care nu aş putea să funcţionez. De fapt, este esenţa a ceea ce sunt. Mă fascinează lucrurile noi pe care le descopăr şi din care, de fiecare dată, am câte ceva de învăţat.“  

Confecţionează bijuterii pentru a-şi arăta recunoştinţa 

Când nu stă cu hărţile geografice în braţe şi nu rezolvă ecuaţii matematice, Mariei îi place să confecţioneze bijuterii – brăţări, coliere, inele, pandantive. Totul a început când s-a gândit cum ar putea să-i mulţumească mai frumos unei profesoare pentru că a încurajat-o şi a ghidat-o.   „În urmă cu trei luni am realizat prima bijuterie. A fost o pereche de cercei pentru profesoara mea, deoarece voiam să-mi arăt recunoştinţa într-un mod diferit. Apoi am observat că îmi place să fac bijuterii, aşa că am continuat“, povesteşte fata.  

Spune că podoabele care-i ies din mâini reflectă starea sa de spirit şi sunt realizate din diverse materiale: hârtie, pietre, mărgele. „La o bijuterie lucrez cam o oră. Folosesc atât mărgele din comerţ, cât şi unele făcute de mine din diverse materiale. Pe unele dintre ele le postez pe YouTube. Nu mă inspir din ceva anume, mă apuc de lucrat şi apoi văd ce iese. De-a lungul timpului am experimentat mai multe tehnici, din curiozitate, şi, câteodată, din dorinţa de a mă depăşi, dar cu bucurie şi cu rezultate pozitive. Cu fiecare nouă experienţă trăită mi-am îmbogăţit cunoştinţele care, cu siguranţă, mă vor ajuta foarte mult în demersul meu de a-mi dezvolta un stil propriu.“