Placă memorială pentru Leon Popescu la Direcţia de Cultură. Clădirea a aparţinut primului realizator de film din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casa Ana şi Marinache Popescu, actualul sediul al Direcţiei de Cultură Călăraşi

O placă memorială care să amintească de Leon Popescu, producătorul primului film românesc,  “Independenţa României” , va fi dezvelitî joi, 13 decembrie, la sediul Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Călăraşi.

Fimul a fost realizat în anul 1912 pentru a fi difuzat pe teritoriile locuite de români pentru conştientizarea ideii de unitate naţională.

Producătorul acestui film a fost Leon Popescu, fiul familiei Ana şi Marinache Popescu, proprietarii casei din Călăraşi, astăzi monument istoric, actualul sediu al Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Călăraşi

În cadrul Proiectului “10 pentru CENTENAR”, iniţiat de Consiliul Judeţean Călăraşi şi finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale,  va fi dezvelită o placă memorială la sediul Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Călăraşi.

Actualul sediu al Direcţiei de Cultură Călăraşi, clădirea a fost renovată parţial în urmă cu aproape 7 ani. Modernizarea a “înghiţit” 2,3 milioane lei în 2011, refăcerea făcând parte dintr-un program al Ministerului Culturii prin care au fost modernizate teatrele din Iaşi, Cluj şi Bucureşti, dar şi muzeul “Antipa“.

Lucrările au constat în modernizarea şi consolidarea sălilor, dar şi a picturilor de pe pereţi, descoperite între timp. Datorită descoperirii la demisol a picturii murale interioare de pe pereţii clădirii "Casa Ana şi Marinache Popescu" – cea mai mare suprafaţă de pictură murală interioară din această zonă a României într-o clădire care nu este biserică – lucrările de restaurare vor fi reluate, cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Găzduit într-o cameră aranjată turceşte

De-a lungul vremii, în această clădire au poposit trei regi: M.S. Carol I, M.S.regele Ferdinand şi M.S. Regele Mihai I. Pe complexul cultural a fost montată, în luna mai 2011, o placă ce aminteşte de faptul că aici au poposit trei regi: Regele Mihai, Regele Carol I si Regele Ferdinand.  Acest lucru este întărit de un fragment ce apare în Monografia Liceului ,,Ştirbey-Vodă" din Călăraşi,: „.. În anul 1890 s-a făcut pregătire mare în oraşul Călăraşi şi Judeţul Ialomiţa, Majestatea Sa Regele Carol I venea pentru prima dată în oraşul Călăraşi. Trecea prin Călăraşi, pentru ca apoi prin satul Dudeşti (azi Feteşti), să treacă la Cernavodă, ca să puie piatra fundamentală a podului de peste Dunăre - în Octomvrie 1890, Majestatea sa a sosit la Călăraşi şi a fost găzduit într-o cameră, aranjată turceşte, a caselor marelui proprietar Marinache Popescu, tatăl lui Leon Popescu, fostul proprietar al Teatrului Liric. În Călăraşi Regele Carol I a stat 2 zile...”.

Clădirea emblematică pentru Bărăgan se află situată pe strada 13 Decembrie şi a fost construită înainte de anul 1880. În prezent, aici are sediul Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi.

Locuinţa a fost donată statului

Bijuteria arhitectonică a aparţinut unei familii înstărite. Este vorba despre Ana şi Marinache Popescu, negustori de cereale, care au avut un sigur fiu, Leon. Acesta a scris istoria cinematografiei româneşti, el fiind primul realizator de film din ţară. Casa familiei Popescu a fost donată în anul 1927 pentru a servi învăţământului şi culturii. Clădirea a fost, de-a lungul timpului, şcoală de fete şi bibliotecă.

„Pur şi simplu întâmplător am descoperit faptul că Leon Popescu, realizatorul primului film românesc, s-a născut la Călăraşi, şi a fost fiul Anei şi al lui Marinache Popescu. Casa în care acesta a locuit este actualul sediu al Direcţiei de Cultură. În timpul lucrărilor de modernizare am descoperit faptul că există picturi din momentul construcţiei “, a spus Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură.

Filmul, difuzat la Budapesta, Viena şi Paris

Filmul „Independenţa României“ a fost realizat în anii de Leon Popescu în perioada 1911-1912. Premiera filmului a avut loc la cinematograful „Eforie“ din Bucureşti. Din distribuţia filmului au făcut parte nume sonore ale cinematografiei româneşti d ela acea vreme: Aristide Demetriade, în rolul domnitorului Carol I, iar doamna Elisabeta a fost jucată de soţia acestuia, Constanţa. Constantin Nottara a primit rolul lui Osman Paşa.

Ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea a fost interpretat de priceputul machior al Teatrului Naţional, Pepi Machauer. Protagoniştii filmului, Peneş Curcanul şi soţia lui, Rodica, au fost interpretaţi de către Aurel Athanasescu şi Jeni Metaxa-Doro. Pentru scenele de luptă au fost folosiţi ca protagonişti şi cadre militare, aproximativ 80.000 de oameni. Filmul a fost apreciat în străinătate, fiind difuzat la Budapesta, Viena şi Paris. Leon Popescu a relizat o mare publicitate a filmului şi în Anglia.   

Mai multe pentru tine:
Oana Roman nu îl mai menajează pe Botezatu! „Se îmbracă de zici că vrea să impresioneze un extraterestru cocalar”
Sfânta Parascheva 2025: prognoză meteo completă la Iași și în țară – ploi, încălzire scurtă și frig înainte de finalul pelerinajului
Luptele duse pentru cucerirea redutei Grivița II, în timpul Războiului de Independență
Papa Leon le cere episcopilor americani să condamne politicile lui Donald Trump privind imigrația
Alimentul care nu trebuie să lipsească din farfuriile românilor. Dr. Virgiliu Stroescu îl recomandă în fiecare zi: „Ne curăță și ne vindecă tot organismul”
Eduard, un copil de 10 ani, crescut de bunici și abandonat de părinți, luptă pentru viață! A vomitat sânge și are nevoie de o operație urgentă la inimă. AJUTĂ ȘI TU!
Neliniște la palat! Ce crede familia regală britanică despre apariția lui Meghan Markle la Săptămâna Modei de la Paris
Femeile care au înfruntat foamea, frica și moartea: adevărul despre cum a distrus Uniunea Sovietică Moldova anilor ’40
Cauza morții bateristului Marius Keseri de la Direcția 5. Prietenii rup tăcerea. „Boala cumplită îl schimbase, nu-l mai recunoșteai. Venea la biserică să se roage”. Ultimele fotografii
I-a donat propriul rinichi, dar n-a fost invitată la nunta Selenei Gomez. Cum explică donatoarea trădarea
De ce Eugen Cristea și Anca Pandrea simt în casă energia persoanelor moarte: „Nu oricine poate”. Și Mihai Onilă are o legătură paranormală cu fiica-înger: „O aud mental”